Un tânăr din Botoșani, fără studiile liceale finalizate, a pus la cale o escrocherie de amploare națională, exploatând criza pandemică și vulnerabilitatea sistemului educațional. Judecătoria Săveni l-a condamnat, în primă instanță, pe Andrei Cristian Tărnăuceanu, în vârstă de 18 ani la momentul faptei, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, cu nu mai puțin de 32 de acte materiale. În mijlocul pandemiei, când învățământul românesc se lupta cu adaptarea la lecțiile online, Tărnăuceanu a lansat un program fictiv de burse intitulat „Bursa pentru sprijinirea activităților online ale elevului”, anunțat pe site-ul romaniadezvoltata.ro. Acesta era promovat ca fiind gestionat de o așa-zisă fundație – ARD (Alianța România Dezvoltată) – care, de fapt, nu exista. Site-ul bine realizat și aparent credibil promitea burse lunare de 300 de lei, timp de un an, pentru 25.000 de elevi care studiaseră online. Înscrierea era condiționată de plata unei taxe de 98 de lei, bani virați direct într-un cont personal al lui Tărnăuceanu. Informația s-a răspândit rapid, ajungând chiar să fie distribuită de cadre didactice pe grupurile școlare de WhatsApp, fără verificări prealabile. Unele publicații locale au preluat anunțul ca pe o inițiativă oficială, amplificând astfel înșelătoria. Primele semnale de alarmă au apărut în ianuarie 2021, pe portalul Edupedu, unde un părinte a sesizat nereguli în legătură cu presupusul program. Investigația declanșată de Direcția de Investigații Criminale din cadrul IGPR a scos la iveală întreaga schemă. Tărnăuceanu, care se prezenta online drept antreprenor de succes, era de fapt un tânăr cu doar 11 clase absolvite, fără ocupație și fără antecedente penale. Perchezițiile informatice efectuate la locuința sa din comuna Știubieni, acolo unde își instalase „sediul” operațiunii, au dus la confiscarea unor calculatoare și telefoane, iar anchetatorii au identificat 32 de victime care au plătit taxa. Printre acestea se numără și un profesor universitar care a încercat să înscrie propria fiică în program. La scurt timp după ce ancheta a devenit publică, tânărul a închis site-ul și a publicat un mesaj în care susținea că „proiectul a fost un experiment social” menit să demonstreze cât de ușor pot fi păcăliți oamenii de informațiile din online. În fața anchetatorilor, Andrei Cristian Tărnăuceanu a încercat să își justifice faptele. Potrivit declarațiilor sale, scopul era „de a demonstra cât de ușor pot fi manipulate masele printr-o știre falsă, în special în mediul online” și de a evidenția „influența pe care presa o poate avea asupra opiniei publice”. Tărnăuceanu a mai afirmat că nu a urmărit un câștig material și că nu a stocat datele personale ale celor care s-au înscris pe platformă. Totodată, a pretins că a încercat să restituie banii celor care au virat taxa, însă nu ar fi reușit să ia legătura cu toți. Anchetatorii nu au dat însă crezare acestor explicații. Faptele concrete — crearea unei fundații fictive, realizarea unui site profesional, publicarea unor calendare false, promovarea agresivă în presă și pe rețelele sociale, existența unui cont bancar dedicat și încasarea sistematică a taxelor — au confirmat intenția clară de inducere în eroare și obținere de foloase necuvenite. Mai mult, mesajele transmise victimelor după plată, în care li se cerea să aștepte confirmări sau să continue procedura, au întărit concluzia că tânărul a acționat cu premeditare. Pus sub urmărire penală, botoșăneanul a fost trimis în judecată pentru înșelăciune. Procesul s-a judecat la Săveni, iar sentința a fost pronunțată marți, pe 22 iulie a.c. Instanța a dispus, pe lângă condamnarea penală, și prestarea a 100 de zile de muncă în folosul comunității și participarea la un program de reintegrare socială. Totodată, Tărnăuceanu a fost obligat să restituie prejudiciile materiale și să achite cheltuieli judiciare în valoare de 2.040 de lei. A fost confiscată suma de 1.764 de lei obținută prin fraudă, precum și mai multe echipamente electronice utilizate în activitatea infracțională. Decizia Judecătoriei Săveni nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de zece zile. În tot acest timp, dosarul rămâne un exemplu grăitor despre cât de ușor poate fi speculată încrederea publică în perioade de vulnerabilitate socială – și cât de repede pot circula dezinformările atunci când filtrul critic lipsește, inclusiv din partea celor care ar trebui să protejeze elevii.