Călin Georgescu și discursurile sale: Un fir manipulator în naționalismul religios

Analiza discursurilor sale arată un mecanism simplu: induce un sentiment de inferioritate, apoi cheamă poporul la o „trezire în conștiință” și la o misiune spirituală. El vorbește despre România ca despre un sanctuar divin și despre români ca popor ales, într-o retorică care poate alimenta naționalismul.

Ceea ce vorbește despre discursuri pare să fie fără originalitate: multe formulări sună bine, dar sunt copiate din filme, literatură sau din tradiția unui naționalism religios reinterpretat, recitate în fața camerei, cu o icoană și steagul României în fundal. Replici precum „dacii au cucerit Danemarca” ori „vlahii din Valhalla” sunt prezente, iar referințele merg la „Stăpânul inelelor” și „Ultimul samurai”.

În această linie ideologică, Georgescu este inspirat de filosofia lui Ivan Ilin, rusul care susține o misiune spirituală pentru Rusia. Georgescu rostește concepte similare pentru România, numind România „sanctuarul Europei, grădina Maicii Domnului.” Ideile lui Ilin au fost popularizate ulterior în cercuri apropiate Kremlinului.

Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a vorbit luni de pe treptele Tribunalului, după ce i s-a prelungit perioada de control judiciar. Discursul său a început cu „Tăcerea adevărului este mai grea decât țipătul minciunii” și a continuat în același stil, în uralele susținătorilor aflați la fața locului.

Criticii, printre care Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al BOR, au avertizat asupra derapajelor doctrinare și a amestecului dintre religie și politică. În plus, Georgescu a fost indicat ca fiind câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Potrivit monitorulbt.ro, discursurile sale au atras sprijinul unor alegători.