Conflictul nobilimii botoșănene în secolul XIX între familiile Gherghelești și Saint-Georgești
În a doua jumătate a secolului XIX, în elita botoșăneană, familiile Gherghelești și Saint-Georgești se aflau într-o dispută intensă asupra originii și rangului boieresc. Ghergheleștii invocau titluri albaneze sau grecești, iar Saint-Georgeștii aduceau argumente din Ardeal, provocând rivalități adânci, potrivit unui articol din 1923 în „Adevărul Literar și Artistic”.
Maria Gherghel, sora lui Ionică Gherghel, fugise cu Gheorghe Saint-Georges, spatru din familia adversă, fapt ce a agravat conflictul. Ionică îi desconsidera, numindu-i „Cinci-orz” pe membrii familiei Saint-George, și își exprima disprețul față de alegerea surorii sale pe tot parcursul vieții.
Gheorghe Saint-Georges a încercat să ridice un castel impunător pe moșia sa din Ionășeni, dar lipsa fondurilor l-a constrâns să închidă clădirea cu scânduri vopsite. Mai târziu, a renunțat chiar la acestea, transformând locuința într-o casă modestă, spre amuzamentul rivalului Ionică Gherghel, care comenta ironic: „Așa castel, halal!.. Curat de la Cinci-Orz”.
Un potențial moment de împăcare a apărut când Maria Saint-Georges a venit să-i ceară iertare lui Ionică pe patul de moarte, acesta fiind reținut doar de dorința de a nu o mai vedea. De asemenea, monitorulbt.ro citează o întâmplare nostimă cu un descendent, Gheorghiță, care s-a deghizat în haiduc pentru a obține bani de la o bunică, reflectând atmosfera boierească din acea perioadă.