Pentru prima dată în mai bine de 10 ani, Comisia Europeană s-a confruntat cu o moțiune de cenzură, depusă de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea. Deși moțiunea a fost respinsă clar, cu o majoritate de 360 de voturi împotrivă, simpla existență marchează o voce tot mai importantă pe care extremele, în special de dreapta, o obțin la nivel european. Potrivit PressHub, aproape în fiecare țară din UE există partide de extremă dreapta în parlamentele naționale, iar extrema stângă nu se lasă mai prejos, având o prezență importantă în Grecia sau Irlanda. Anul 2025 a reconfirmat tendința europenilor de a se deplasa către extreme. Germania a fost cap de afiș la începutul anului în timpul alegerilor parlamentare, când AfD (Alternativa pentru Germania), partidul de extremă dreapta, a obținut un scor istoric de 20%, clasându-se pe locul 2. În Polonia, candidatul de centru pro-european, Rafał Trzaskowski, a pierdut împotriva lui Karol Nawrocki, candidatul eurosceptic susținut de partidul PiS, aflat la guvernare în perioada 2015-2023. Tendința de vot pentru extreme s-a resimțit și în Parlamentul European, unde grupuri mai apropiate de centrul ideologic, precum Renew sau Verzii, au pierdut mandate în noul legislativ. La alegerile europene din 2024, extrema dreapta a avut performanțe atât de notabile, încât au apărut 2 noi grupuri parlamentare: Patrioții pentru Europa, condus de Jordan Bardella, președintele Frontului Național din Franța (84 de mandate) și ESN (25 de mandate), în frunte cu AfD. De asemenea, au obținut mai multe mandate ECR (78 de la 69 de mandate), formațiunea din care fac parte AUR sau Fratelli d’Italia, partidul primei ministre Giorgia Meloni, sau LEFT (46 de la 37 de mandate), grupul de extremă stângă. În țările UE sunt 63 de partide de extremă dreapta și stânga (vezi tabel mai jos) în legislativele naționale. Toate aceste partide fac parte din grupurile europene LEFT, ECR, ESN sau Patrioții pentru Europa. Eticheta de „extremă” nu este totuși bătută în cuie, toate aceste partide fiind foarte diferite în ideologii, programe și convingeri. Partidele de extremă dreaptă găsesc un numitor comun în euroscepticism și în general toate acestea se definesc prin comparație cu partidele de centru. Cele mai mari procente ale partidelor de extremă în parlamentele naționale sunt deținute de Fidesz (Ungaria) – 57,27%, PiS („Lege și Justiție” – Polonia) – 35,8% FPO (Austria) – 31%, Fratelli d’Italia (Italia) – 30,5%, ANO („Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți” – Cehia) – 29,8%, AKEL („Partidul Progresist al Poporului Muncitor” – Cipru) – 26,8%, Chega (Portugalia) – 26% și Frontul Național (Franța) – 24,6%. Alte state cu procente însemnate ale extremelor în legislative sunt Irlanda, Spania, România și Slovacia. Extrema dreapta este de departe cea mai votată. Din cele 63 de partide, 44 sunt de extremă dreapta. În Ungaria, Slovacia, Cehia, Italia, Bulgaria, Belgia, și până recent în Olanda, partidele de extremă dreapta au reușit să ajungă în guvern și chiar să dea prim-miniștri. De asemenea, guvernul din Suedia este susținut de un partid de extremă dreapta (SD – „Democrații Suedezi”), fără să facă parte din coaliția de guvernare. De partea partidelor de extremă stângă, doar în Spania au ajuns să participe la guvernare, cum este cazul Sumar Independent, dar și partidele EH Bildu al bascilor care sprijină guvernul în parlament. În Irlanda partidul Sinn Fein și Grecia partidul Syriza sunt de asemenea partide de extremă stângă, care obțin procente importante în alegerile naționale. Partide care se revendică de la ideologia marxistă au reușit să între în parlamentele din Cipru („Partidul Progresist al Poporului Muncitor” – AKEL), Grecia („Partidul Comunist al Greciei” – KKE) sau Portugalia („Partidul Comunist Portughez” – PCP). Malta rămâne singura țară din UE unde partidele de extremă dreapta nu și-au făcut loc în parlamentul național. România reușește să se evidențieze într-un grup „select” de state care are cel puțin trei partide extremiste în Parlament, cum este cazul Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Greciei, Italiei, Spaniei, Portugaliei și Slovaciei. AUR, SOS și POT, deși cele două din urmă au pierdut majoritatea parlamentarilor, însumează peste 30% din legislativ. În România, extrema dreapta este într-o continuă ascensiune. Ultimul sondaj INSCOP arată că AUR a reușit să ajungă la 40,5% din intenția de vot, mai mult decât PSD și PNL la un loc.