Familia Gherghel în istorie: conflicte și moșteniri boierești vechi
Descendenții familiilor Saint-George și Gherghel au deținut diverse poziții în boierimea moldovenească de-a lungul secolelor, unii fiind înregistrați, alții omişi în genealogii. Gheorghe Sion relata că Ghergheleștii erau „moldoveni vechi, mazili din ținutul Dorohoiului”, iar în 1800 au obținut ranguri boierești importante.
Familia Gherghel a cunoscut avansări în timpul domniilor lui Constantin Ipsilanti și Mihai Vodă, ocupând funcții precum ban, spătar, postelnic sau căminar. Arborele genealogic creat de Gh. Ghibănescu evidențiază legăturile acestei familii cu alte neamuri boierești, iar unele conflicte personale au marcat destinul membrilor săi.
Ioan Gherghel, cunoscut pentru spiritul său deosebit și pentru afacerile cu moșia Costești, a fost implicat într-un proces îndelungat cu mănăstirea Popăuți legat de hotarele proprietății. Monitorulbt.ro notează că acesta era faimos pentru vitele mari și pentru procesele repetate cu vecinii, câștigând de multe ori în instanță și lărgindu-și astfel domeniul.
În 1925, „Curtea Gherghel”, parte a moșiei, a fost expropriată pentru construirea unei școli, în favoarea proprietarului Abram Fischer. Conacul familiei, existent pe această moșie, ar fi fost dărâmat de țărani în acea perioadă, consemnând astfel sfârșitul unei epoci importante în istoria locală.
