Raluca Stăncescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, se luptă în instanță pentru a-și recâștiga calitatea de avocat, după ce în 2020 a fost exclusă din Baroul Botoșani. Excluderea a survenit în urma condamnării sale definitive într-un dosar penal de corupție, însă fosta magistrată contestă legalitatea și temeinicia deciziei care a dus la radierea sa din profesie. După o perioadă îndelungată de tăcere instituțională, Stăncescu a demarat două acțiuni în instanță împotriva Baroului Botoșani și a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), invocând nereguli în aplicarea prevederilor privind „nedemnitatea” profesională. Aceasta cere anularea deciziilor administrative care i-au încheiat cariera în avocatură și suspendarea efectelor acestora până la o soluție definitivă. Demersul său juridic vine după ce UNBR a tergiversat aproape cinci ani soluționarea contestației depuse imediat după excludere. În decembrie 2024, Consiliul UNBR a respins contestația printr-o decizie care, potrivit Ralucăi Stăncescu, i-a fost comunicată doar telefonic, fără o notificare oficială. În lipsa unui răspuns formal, ea s-a adresat instanței, solicitând suspendarea efectelor excluderii și reînscrierea în Tabloul Avocaților activi. În iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat condamnarea la închisoare cu executare a fostului prim-procuror, într-un dosar instrumentat de DNA Suceava. Imediat după pronunțarea sentinței definitive, Baroul Botoșani a considerat că faptele penale comise de aceasta aduc „atingere prestigiului profesiei”, motiv pentru care a dispus excluderea din rândul avocaților, în temeiul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995. Raluca Stăncescu contestă însă fundamentul juridic al acestei decizii, invocând faptul că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 225/2017. Ulterior, printr-o decizie din 2022, CCR ar fi constatat neconstituționalitatea întregului articol 14 lit. a), pe baza căruia a fost exclusă. „În lipsa unor criterii clare și previzibile din partea legiuitorului, structurile profesionale nu pot decide discreționar cine este sau nu demn de a practica avocatura. În cazul meu, Baroul a aplicat norme neconstituționale, în disprețul hotărârilor Curții Constituționale”, susține Stăncescu în acțiunea depusă în instanță. Procesul nu este însă lipsit de complicații procedurale. Tribunalul Botoșani și Curtea de Apel Suceava și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, generând un conflict de competență materială. În prezent, dosarul se află la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să stabilească instanța competentă să judece acțiunea privind anularea deciziilor administrative. Într-un alt proces deschis în paralel, Curtea de Apel Suceava a obligat în toamna anului 2024 Uniunea Națională a Barourilor din România să soluționeze contestația depusă de Raluca Stăncescu în 2020. Instanța a constatat că instituția profesională a ignorat termenul legal de soluționare a cererii, tergiversând cauza sub pretextul unor posibile modificări legislative. Decizia a fost pronunțată în 17 septembrie 2024. Raluca Stăncescu invocă în acțiunile sale și aspecte de ordin personal și social. Excluderea sa din profesie o privează de orice mijloace de subzistență, într-un context dificil – proaspăt eliberată condiționat, fără loc de muncă și cu un copil minor în întreținere. Avocații care o reprezintă susțin că există un „prejudiciu material iminent” și că decizia administrativă contestată nu doar că este ilegală, dar produce efecte grave și disproporționate. Cazul fostului procuror din Botoșani ridică semne de întrebare privind aplicarea normelor de etică profesională în avocatură și respectarea drepturilor constituționale în cadrul procedurilor disciplinare. În așteptarea unei decizii definitive privind validitatea excluderii din Barou, Raluca Stăncescu își duce lupta pe un teren complicat, între legalitate, moralitate și supraviețuire profesională.