Stanislav Carpiuc, tânărul acuzat că a incendiat locuința și mașina premierului britanic Kier Starmer, a fost prezentat drept cetățean român în fața autorităților din Regatul Unit. În realitate, Carpiuc este născut în Ucraina și vorbește exclusiv limba rusă. Surse judiciare arată că el este unul dintre beneficiarii unei rețele care fabrica documente de identitate românești false în orașul Săveni. În dimineața zilei de 21 mai 2025, locuința oficială a premierului britanic Keir Starmer, situată într-un cartier rezidențial din nordul Londrei, a fost ținta unui atac cu caracter incendiar. O persoană necunoscută la acel moment a aruncat un cocktail Molotov în direcția imobilului, declanșând un incendiu care a afectat parțial fațada clădirii și o mașină parcată în fața casei. Premierul și familia sa nu au fost răniți, fiind evacuați în siguranță de forțele de securitate. Incidentul a provocat o undă de șoc în Marea Britanie, autoritățile calificând fapta drept un act de violență extremă, cu potențial terorist. În scurt timp, investigarea cazului a fost preluată de unitatea antiteroristă a Scotland Yard, iar securitatea prim-ministrului a fost suplimentată semnificativ. În urma analizării imaginilor de pe camerele de supraveghere și a datelor biometrice, autoritățile britanice au identificat un suspect – Stanislav Carpiuc, un tânăr de origine ucraineană. Surprinzător, documentele de identitate prezentate de acesta arătau că este cetățean român, fapt care a ridicat semne serioase de întrebare în rândul anchetatorilor britanici. Investigațiile ulterioare, desfășurate în colaborare cu autoritățile române, au relevat că Stanislav Carpiuc nu cunoaște limba română, nu a locuit niciodată în România și nu are nicio legătură reală cu această țară, în afara unui buletin de identitate românesc obținut în mod fraudulos. Deși motivația exactă a atacului nu a fost dezvăluită public de anchetatori, oficiali din Marea Britanie au sugerat că este luată în calcul varianta unui act de intimidare cu substrat politic sau extremist. Contextul geopolitic tensionat și menționările recurente privind „războiul hibrid” au fost invocate ca fundal pentru acțiuni violente derulate de actori statali sau non-statali care urmăresc destabilizarea structurilor democratice. Pentru moment, Carpiuc se află în custodia autorităților britanice, iar cazul său a determinat declanșarea unei ample anchete și în România Cazul a fost readus în atenție publică astăzi, când autoritățile române au declanșat una dintre cele mai ample operațiuni din ultimii ani în domeniul combaterii falsurilor de identitate. Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, polițiștii de frontieră au efectuat 206 percheziții domiciliare la instituții publice și locuințele unor persoane suspectate că ar fi implicate în această rețea de falsificare. Printre obiectivele vizate s-a aflat și Serviciul Public de Evidență a Populației din Săveni, despre care anchetatorii cred că ar fi fost un punct central în eliberarea ilegală a documentelor de identitate. Pentru supravegherea în timp real a perchezițiilor, în teren a fost mobilizat și un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne, care a monitorizat din aer reacțiile suspecților și desfășurarea operațiunii. Ancheta vizează posibile infracțiuni de luare de mită, fals informatic, comise de funcționari publici din județul Botoșani, dar și dare de mită, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals, în cazul celor care ar fi apelat la această rețea. Potrivit informațiilor neoficiale, rețeaua ar fi fost compusă din intermediari moldoveni care falsificau la Chișinău inclusiv acte de dobândire a cetățeniei române. Cu aceste documente, suspecții veneau în România, unde erau înregistrați în baza de date a Evidenței Populației, uneori pe baza unor declarații de primire în spațiu falsificate, fără știrea proprietarilor. În unele cazuri, cei care obțineau actele nu erau prezenți nici măcar fizic în țară. Documentele le erau livrate direct, iar înregistrarea în sistem le permitea să solicite pașaport românesc, să-și stabilească domiciliul în România și să circule apoi liber în Europa, ca cetățeni ai UE. „Este o chestiune extrem de gravă pentru securitatea națională, având în vedere că vorbim de foarte mulți ani de război hibrid”, au declarat surse din rândul anchetatorilor. Datele arată că peste 7.000 de cetățeni din fostul spațiu sovietic ar fi beneficiat de identități românești false prin această rețea. În prezent, autoritățile nu pot spune cu exactitate unde se află acești indivizi și cu ce se ocupă. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât, în cazuri precum cel al lui Stanislav Carpiuc, indivizi care nu au nicio legătură cu România au reușit să pătrundă în spațiul european cu documente false, sub acoperirea unei identități românești. Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile nu exclud extinderea cercetărilor la nivel național și internațional.