Impactul zgomotului asupra sănătății mentale: necesitatea liniștii
Într-o lume din ce în ce mai zgomotoasă, cu un mediu urban aflat într-o continuă dezvoltare, este esențial să ne amoțim atenția asupra efectelor pe care zgomotul le are asupra sănătății noastre mentale. Potrivit unor studii, expunerea constantă la poluarea fonică este direct legată de boli cardiovasculare, anxietate și depresie, precum și de pierderea auzului, după cum notează publicația monitorulbt.ro.
Un studiu din 2006 realizat de Universitatea din Pavia a scos în evidență cât de mult apreciază organismul uman liniștea. Interesant este că, deși au fost prezentate diverse tipuri de muzică, pauzele de două minute de tăcere între piese au generat cele mai scăzute valori ale stresului. "Acest efect de relaxare a fost chiar mai pronunțat decât cel observat după cinci minute de odihnă liniștită," au declarat autorii studiului.
Trecerea timpului în liniște este o practică centenară regăsită în spiritualitate, meditație sau petrecerea timpului în natură, având rolul de a oferi claritate mentală și apropiere de divinitate. Gordon Hempton, ecolog acustic, subliniază importanța nemulțumirii față de gălăgie, dimensiunea acestei practici fiind recunoscută pe diferite continente și epoci.
Sarah Anderson, autoarea cărții „The Lost Art of Silence: Reconnecting to the Power and Beauty of Quiet”, a observat că mulți oameni percep liniștea ca fiind incomodă sau plictisitoare. Aceasta a simțit, personal, nevoia de a umple tăcerea cu activități, considerând-o o risipă, fapt ce evidențiază paradigma modernă de valorificare a productivității.
Un studiu recent din 2023 realizat de Universitatea Johns Hopkins a arătat că creierul nostru percepe tăcerea ca un "eveniment", așa cum procesează sunetele. Aceasta confirmă ideea că liniștea nu este doar absența sunetului, ci este percepută activ de creier. De asemenea, un alt studiu sugerează că expunerea la liniște poate încuraja neurogeneza în hipocamp, sporind astfel sănătatea mentală.
Cu toate acestea, tendințele actuale arată că zgomotul a crescut, ajungând cu 0,5-1 decibel pe an în ultimele trei decenii în orașe. Acest lucru a dus la o normalizare a zgomotului, oamenii adaptându-se la nivelurile ridicate de auditivitate. Hempton subliniază, totuși, că izolarea de natura de către căști și dopuri de urechi nu este soluția. El îndeamnă la reconectarea cu liniștea și natura autentică, un element vital pentru sănătatea noastră mentală.
Experiențele sonore diferă de la mediu la mediu; de exemplu, sunetele plăcute ale păsărilor pot aduce liniște, în timp ce zgomotele de construcție pot fi deranjante. Aceste percepții sonore influențează foarte mult nivelul de stres.
Cererea de liniște este mai mare ca niciodată. Într-o eră a distragerilor constante, căutarea liniștii devine o necesitate, nu doar pentru sănătate, ci și pentru bunăstarea noastră. Hempton și alți specialiști recomandă momente de "liniște acustică" în viața de zi cu zi pentru a găsi echilibrul într-o lume plină de zgomot.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
