Cererile lui Vladimir Putin pentru pace au îngrijorat Europa. Astăzi, mai mulți lideri ai UE, printre care și Nicușor Dan, vor ține un summit video ca să discute pretențiile Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina. Potrivit HotNews, noi informații apărute după summitul din Alaska, venite inițial conform declarațiilor lui Donald Trump și consolidate apoi din mai multe surse, Vladimir Putin e cel care a respins ideea unui armistițiu, timp în care să se negocieze. Președintele Rusiei a solicitat să nu se facă pace până la încheierea unui tratat. Asta înseamnă negocieri în război și nu negocieri fără focuri de armă, cum au propus Ucraina și Europa. Donald Trump a acceptat cererea lui Putin, chiar dacă inițial spusese ”sunt în acest negocieri în primul rând ca să nu mai moară oameni și asta repede”. Președintele Volodimir Zelenski a spus sâmbătă spre duminică noapte că a observat că Vladimir Putin a decis să respingă numeroasele apeluri pentru un armistițiu imediat. „Acest lucru complică situaţia. Dacă nu este dispusă să dea un simplu ordin de a înceta atacurile, ar putea fi nevoie de eforturi semnificative pentru a convinge Rusia să vrea să implementeze ceva mult mai important: o coexistenţă paşnică cu vecinii săi timp de decenii”, a scris liderul de la Kiev pe rețeaua X. Duminică dimineață, ziarele britanice dau detalii despre felul în care aliații SUA din Europa au aflat care au fost alte condiții discutate în summitul din Alaska. ”Putin cere teritorii pentru pace”, a titrat ”The Sunday Times”. Ziarul notează că ”Trump a renunțat la ultimatumul său pentru un armistițiu”. ”Lumea este într-un mare pericol dacă Occidentul îi cedează lui Putin”, titrează The Sunday Express. Conform acordului propus de Rusia, Kievul ar trebui să se retragă complet din regiunile estice Donețk și Luhansk în schimbul angajamentului Rusiei de a îngheța liniile frontului în regiunile sudice Herson și Zaporojie, au dezvăluit sursele Reuters. Asta în condițiile Ucraina a respins deja orice retragere, inclusiv din regiunea Donețk, unde trupele sale au poziții fortificate ce servesc drept o structură defensivă crucială contra atacurilor rusești și mai adânc în teritoriul său. Rusia ar fi pregătită să returneze porțiuni relativ mici de teritoriu ucrainean pe care le-a ocupat în regiunile nordice Sumî și nord-estice Harkov, au spus sursele agenției de presă. Rusia controlează porțiuni din regiunile Sumî și Harkov care totalizează aproximativ 440 km pătrați, potrivit proiectului ucrainean Deep State de cartografiere a câmpului de luptă. Ucraina controlează aproximativ 6.600 km pătrați din Donbasul care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk și este revendicat de Rusia. Deși Donald Trump nu a menționat nimic despre asta, presa internațională scrie că liderul rus dorește recunoașterea oficială a suveranității Rusiei asupra Crimeii, pe care Moscova a cucerit-o de la Ucraina în 2014. Nu este totuși clar dacă aceasta însemna recunoașterea de către guvernul SUA sau, de exemplu, de către toate puterile occidentale și Ucraina. Kievul și aliații săi europeni resping recunoașterea oficială a dominației Moscovei asupra peninsulei. Putin se așteaptă, de asemenea, la ridicarea a cel puțin unei părți din sancțiunile impuse Rusiei. Moscova ar vrea și ca Ucraina să fie împiedicată să adere la NATO, deși Putin a părut deschis la ideea ca Ucraina să primească un fel de garanții de securitate, au spus sursele Reuters. Trump, și liderii europeni au discutat sâmbătă o variantă a unor garanții de securitate în afara NATO, dar similare cu „Articolul 5” al Alianței. Aderarea la alianța atlantică este un obiectiv strategic pentru Ucraina, consacrat în constituția țării. Rusia ar solicita, de asemenea, statutul oficial pentru limba rusă în anumite părți ale Ucrainei sau pe întreg teritoriul acesteia, precum și dreptul Bisericii Ortodoxe Ruse de a funcționa liber, au mai spus sursele Reuters. Într-o analiză în the New York Times ziarul atrage atenția asupra unui lucru pe care Putin l-a spus și pe care nimeni nu l-a remarcat inițial, tocmai pentru că nu e nou. Putin s-a referit nu doar la Ucraina în conferința de presă, ci și la schimbările necesare în Europa, pentru ca Rusia să se simtă în siguranță. Putin vrea revenirea la situația din primii ani de după Războiul Rece, când mai multe țări, printre care și România, rămăseseră în zona gri, fără să adere la NATO. Putin a spus în Alaska: „Suntem convinși că, pentru ca soluționarea conflictului ucrainean să fie durabilă și pe termen lung, trebuie eliminate toate cauzele profunde ale crizei, care au fost discutate în repetate rânduri; trebuie luate în considerare toate preocupările legitime ale Rusiei; și trebuie restabilit un echilibru echitabil în sfera securității în Europa și în întreaga lume”.