Judetele Moldovei, inclusiv Botosani, au avut în 2023 cele mai mici fonduri din regiune pentru dezvoltare, potrivit unei analize naționale, citează monitorulbt.ro. Botosani ocupă unul dintre ultimele locuri în clasament, având un total de doar 1,663 miliarde de lei, ceea ce îl plasează sub Vaslui, Suceava și Iași, care au beneficiat de sume semnificativ mai mari.

Judetele Moldovei, inclusiv Botosani, au avut în 2023 cele mai mici fonduri din regiune pentru dezvoltare, potrivit unei analize naționale, citează monitorulbt.ro. Botosani ocupă unul dintre ultimele locuri în clasament, având un total de doar 1,663 miliarde de lei, ceea ce îl plasează sub Vaslui, Suceava și Iași, care au beneficiat de sume semnificativ mai mari.

Conform datelor Ministerului Dezvoltării, bugetul pe anul 2023 al județului Botoșani a fost de aproximativ 4.234 lei pe locuitor, fiind în penultima poziție la nivel național. La nivelul municipiului Botoșani, media a fost de doar 3.605 lei pe cap de locuitor, cea mai mică din țară. Comparativ, în alte orașe mari, precum Timișoara, bugetul a fost de 1,76 miliarde de lei, iar în Cluj-Napoca și Iași, bugetul a depășit 1,6 miliarde.

Bugetul local al municipiului Botoșani pentru 2024 a fost aprobat la valoarea de peste 311 milioane de lei, iar pentru 2025 s-au prevăzut peste 407 milioane de lei, evidențiind o creștere semnificativă. Aceste cifre dau speranțe pentru investiții în infrastructură, educație și servicii publice, însă diferențele față de alte orașe din țară rămân considerabile, noteaza monitorulbt.ro.

Potrivit datelor, cea mai mare parte a veniturilor bugetare provine din cote defalcate din impozitul pe venit, adică aproape 63% din total, iar cheltuielile de funcționare reprezintă aproximativ 71% din buget. Cheltuielile pentru dezvoltare, destinate investițiilor în infrastructură și alte proiecte, sunt de aproape 30%. Această structură arată dependența puternică a municipiului Botoșani de veniturile fiscale, precum și o gestionare limitată a resurselor pentru dezvoltare durabilă.

Localitatea se confruntă cu o economie fragilă, o rată mare a șomajului și o dependență de fondurile europene și împrumuturi pentru proiecte de modernizare. Lipsa infrastructurii moderne limitează atragerea investițiilor private, iar fondurile europene, deși folosite pentru reabilitări urbane și modernizări, nu reprezintă un motor principal al creșterii economice, notează sursa citată.