Organizate, inițial, o dată la cinci ani, apoi la doi, iar după aceasta anual, cu săriri din grafic uneori, Zilele Eminescu au devenit un eveniment recurent din momentul în care au constituit prilejul unor premii acordate anual, care deveneau din ce în ce mai prestigioase. La ediția din ianuarie 2002, au fost nominalizați pentru Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pe anul 2001 – premiu acordat unui poet român în viaţă pentru Opera Omnia de către primăria Botoșani (denumirea încă nu se consacrase): Ilie Constantin, Gabriela Melinescu, Emil Brumaru, Cristian Simionescu şi Mircea Dinescu. Juriul – din care au făcut parte Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Daniel Dimitriu, Ion Pop şi Cornel Ungureanu – au decis acordarea premiului lui Emil Brumaru. Într-un interviu, Emil Brumaru va spune: „Nu mă așteptam să primesc acest premiu. Este un premiu care mă obligă și care îmi spune că nu poți să te joci cu poezia. Nici pînă acum num-am jucat, dar s-a jucat ea cu mine” („Monitorul de Iași”, nr. 12, 16 ianuarie 2002, p. 3A). La Premiul Naţional pentru debut editorial, au fost nominalizați Cristian Pohrib, Adrian G. Secară, Adrian Sângeorzan, Mihai Goţiu şi Răzvan Tupa. Juriul, format din Mircea Martin, Ioan Holban, Dan Cristea, Mirca A. Diaconu şi Al. Cistelecan, a premiat doi poeți: pe Cristian Pohrib, pentru volumul Durerea de-a mă privi în oglindă (Editura revistei „Convorbiri literare”) și pe Răzvan Țupa, pentru volumul Fetiş (Editura Semne). Premiile au fost acordate în cadrul unei gale, la Teatrul „Mihai Eminescu” în data de 15 iunie. Pentru Opera Omnia au urcat pe scenă primarul de atunci, Eugen Simion Egner, Mircea Martin din partea juriului şi Constanţa Buzea, laureata ediţiei precedente. La Ipotești, în aceeași zi, au fost organizate lansări de carte și recitaluri. În ziua precedentă, pe 14 ianuarie, a fost inaugurat la Vorona (și instalat în holul liceului) bustul lui Mihai Eminescu, realizat de Aristotel Vasiliu. De la această ediție, s-a revenit la șezătorile literare, inițiindu-se o lungă tradiție a acestora la Vorona. La Galeriile de artă „Ştefan Luchian” a fost vernisată retrospectiva de grafică Constantin Dracsin şi prezentarea cărţii sale, Poezii şi desene (Editura Axa), volum îngrijit de Gellu Dorian, care se ocupase și de editarea antologiei Zece poeţi români (laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” 1991-2000), lansată în acest an. La Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” a avut loc decernarea unor premii anuale și expoziții de carte. La Muzeul Județean – expoziţia de filatelie, numismatică şi cartofilie, organizată de Asociaţia judeţeană a numismaţilor și filateliştilor Botoşani. Au participat, la această ediție: Mircea Martin, Constanţa Buzea, Emil Brumaru, Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stancu, Daniel Corbu, Indira Spătaru, Marius Chelaru, Dan Bogdan Hanu, Nichita Danilov, George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe, Radu Florescu, Nicolae Sava, Mircea A. Diaconu, Cezar Ivănescu, Vasilian Doboş, Carolina Ilinca, Cristian Pohrib, Răzvan Tupa (probabil, și alți poeți și critici literari). Ediția din iunie a fost anunțată din februarie, odată cu lansarea apelului pentru concursul „Porni Luceafărul…”: dorindu-se „omagierea operei eminesciene, cît și tradiția culturală a orașului Botoșani”. Organizatorii anunțați erau: Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Botoșani, Uniunea Scriitorilor din România și Muzeul Literaturii Române din Iași. Concursul și, respectiv, Zilele Eminescu, ediția iunie, a avut loc în perioada 14-16 iunie 2002, la Botoșani, Vorona și Ipotești (Regulamentul concursului, în: „Convorbiri Literare”, nr. 2, 1 februarie 2002, p. 159). . Ca și la edițiile anterioare au fost acordate numeroase și diverse premii: Premiul „Horațiu Ioan Lascu” al Asociației Scriitorilor din Iași și al Filialei Uniunii Scriitorilor din Chișinău – lui Ștefania Hăncescu Țugui (pentru volumul „Veșmântul de aer”, Editura Cronica) și lui Valentin Radu (pentru volumul „Înapoi în Arcadia”, Editura Paralela 45). La debut în volum, premiile au fost oferite de edituri, în colaborare cu revistele: Andrei Peniuc (București) a fost premiat de editura „Eminescu” și revista „Arca”; Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava) – de „Cartea Românească” și revistele „Poesis”, „Unu”, „Luceafărul”; Toma Ursărescu (Bârlad) – de „Junimea” și revistele „Cronica”, „Dacia literară”; Ovidiu Giugu (Reșița) – de „Dacia” și revista „Porto-Franco”; Alexandru Bâcu-Coflescu (București) – de editura revistei „Convorbiri literare” și revistele: „Poezia”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Colloquim”, APLER, primind și Premiul Academiei Internaționale Orient-Occident și al Festivalului Internațional de Poezie de la Curtea de Argeș; Laura Pteancu (Arad) – de „Mirador” și revista „Poesis”; Emil Neghină (Sibiu) – de „Axa” și revistele „Hyperion”, „Ateneu”, „Semne”; Florentina Toniță (Botoșani) – de „Parnas” și revistele „Bucovina literară”, „Lumină lină”, „Familia”; Liviu Ofileanu (Hunedoara) – de „Emia” și revista „Viața Românească”; Daniel Dumitru Marin (București) – de „Geea” și revistele „Interrex”, „Antiteze”; George Laurențiu Bragadireanu (București) – de „Cronica” și revista „Cronica”; Laura Toma (Galați) – de „Dionisos” din Kastelaun (Germania) și revistele „Hyperion” și „Ateneu”. La Secțiunea Interpretare critică a operei eminesciene, premiul revistei „Convorbiri literare” i-a fost oferit lui Constantin Mihai (Râmnicu Vâlcea); al revistei „Cronica” – lui Gabriel Berceanu (Călărași); al revistei „Dacia literară” – lui Ion Țicalo (Fălticeni, comuna Râșca, Suceava); al revistei „Hyperion” – Alinei Stoleriu (Fălticeni); al revistei „Porto-Franco” – lui Ilie Torsan (București). Premierea a avut loc la Memorialul Ipotești. În această perioadă însă Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” de la Ipotești, Memorialul în întregime, construit cu atâtea dificultăți, era „în pericol”: „Consiliul Județean Botoșani nu își poate permite să susțină financiar Centrul de Studii Eminesciene de la Ipotești în condițiile în care alte activități vor trece în subordinea administrației locale, finanțarea și subordonarea administrativă a Memorialului de la Ipotești este incertă în prezent”, scria presa. „Din cauza lipsei fondurilor suficiente, Centrul de Studii Eminesciene a fost nevoit să-și refacă programul manifestărilor dedicate poetului Mihai Eminescudin zilelede 13-15 iunie, dar și pe celelalte preconizate în acest an” („Jurnalul Național”, nr. 2759, 12 iunie 2002, p. 4). Discuțiile privind finanțarea Centrului de la Ipotești vor continua și în 2003. – Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”