Munca part-time, suprataxată și controversată în România
Munca part-time, suprataxată și controversată în România
Munca part-time a evoluat în România de la o soluție flexibilă pentru angajați și angajatori la una dintre cele mai taxate forme de ocupare a forței de muncă. Conform monitorulbt.ro, statul a încasat aproape 90 de miliarde de lei de la angajatorii ce utilizează acest tip de contracte, după ce, în 2022, s-au impus contribuții la nivelul salariului minim pentru veniturile mai mici.
Din primele șase luni ale anului 2022, imediat după implementarea măsurii, statul a încasat 11,3 miliarde de lei din impozitul pe venitul din salarii, plus 2,75 miliarde de lei din contribuțiile la pensii și 1,1 miliarde de lei din asigurările sociale. Anul trecut, angajatorii au contribuit cu peste 37 miliarde de lei la bugetul de stat pentru angajații cu contracte part-time, înregistrând o creștere de 2,7 miliarde de lei față de 2023, când încasările au fost de peste 34,2 miliarde de lei.
În luna ianuarie din acest an, angajatorii au virat 2,4 miliarde de lei pentru impozitul pe venit, împreună cu 593,3 milioane de lei pentru pensii și 238,9 milioane de lei pentru asigurări sociale, aducând totalul veniturilor încasate la buget la aproape 90 de miliarde de lei.
Ministerul de Finanțe nu a dorește să comenteze asupra impactului acestei măsuri asupra companiilor sau dacă scopul inițial de reducere a muncii la negru a fost atins, indicând că Ministerul Muncii ar trebui să se pronunțe.
Guvernul României a introdus, începând cu 1 august 2022, o măsură conform căreia contribuțiile sociale pentru contractele part-time sunt calculate la nivelul salariului minim brut, indiferent de venitul efectiv al angajatului. Astfel, angajatorii trebuie să plătească contribuții mai mari dacă veniturile angajaților sunt sub salariul minim brut. Această măsură a fost justificată ca fiind necesară pentru a reduce numărul contractelor part-time folosite pentru a evita taxe.
Discuțiile despre suprataxarea muncii part-time și efectele ei controversate continuă. În timp ce statul a reușit să colecteze fonduri suplimentare pentru sistemele de pensii și sănătate, mulți angajatori se arată descurajați să ofere contracte part-time, preferând să angajeze personal cu normă întreagă sau să caute alte modalități de colaborare.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a fost majorat de la 3.700 lei la 4.050 lei. Conform legislației fiscale, angajatorii cu angajați part-time ce au venituri sub acest nivel vor trebui să achite contribuțiile sociale ca și cum salariul ar fi de 4.050 lei. Totodată, Guvernul a decis să mențină o facilitate fiscală de 300 lei netaxabili pentru angajații cu contracte part-time, astfel că angajatorii nu vor plăti contribuții după salariul minim de 4.050 lei, ci după 3.750 lei.
Suprataxarea muncii part-time nu se aplică în anumite situații conform Codului Fiscal, ceea ce ridică întrebări asupra impactului acestor reglementări în piața muncii din România.
