Premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial constituirea unui grup de lucru dedicat modificării Legilor justiției, printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial, potrivit G4Media. Comitetul consultativ, condus de un reprezentant al Cancelariei prim-ministrului, nu are stabilit un termen-limită pentru finalizarea propunerilor, situație care a stârnit reacții din partea unor grupuri civice.
👉Structura și funcționarea comitetului pentru legislația justiției
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției are caracter consultativ și nu deține personalitate juridică, fiind condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-ministrului, conform deciziei oficiale. Membrii permanenți provin din cadrul Cancelariei Prim-ministrului și al Ministerului Justiției, iar la lucrări pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, ai societății civile sau ai unor organizații internaționale.
Deciziile și recomandările comitetului se adoptă prin consens, iar comunicarea oficială cu publicul este limitată la premier sau persoanele desemnate de acesta. Această organizare a fost confirmată și detaliată de sursa G4Media în momentul anunțului public.
👉Reacții și critici privind lipsa unui termen-limită pentru propuneri
Un element contestat la înființarea comitetului este absența unui termen-limită pentru formularea modificărilor propuse în Legile justiției, fapt ce a atras critici din partea unor organizații civice. Acestea au cerut ca reformele să fie realizate cu multă rapiditate, având în vedere situația critică din sistemul judiciar și necesitatea unor măsuri urgente.
Premierul Ilie Bolojan a motivat formarea grupului de lucru ca reacție la criticile apărute după difuzarea documentarului „Justiție capturată” de către Recorder, punctând nevoia unei analize aprofundate a legislației actuale. Cu toate acestea, organizații precum Declic, Inițiativa România și Corupția ucide au protestat în Piața Victoriei, solicitând modificări rapide și acțiuni mai eficiente decât simple comisii.
