Rezultate alegerilor prezidențiale în județul Botoșani: o prezență scăzută la vot și o polarizare electorală
În județul Botoșani, turul al doilea al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 18 mai 2025, a fost marcat de o prezență la vot scăzută, ceea ce a influențat semnificativ rezultatul local. Conform surselor, majoritatea voturilor au fost obținute de George Simion în 75 de comune și orașe. Nicușor Dan a câștigat doar în municipiile Botoșani și Dorohoi, precum și în comuna Pomarla.
În comuna Coșula, localitatea natală a Doinei Federovici (PSD), George Simion a fost preferat de 76,91% dintre alegători, deși numărul total de voturi a fost de doar 806, indicând o mobilizare redusă față de primul tur. Alte comune, precum Cristești și Corni, au avut rezultate similare, cu 71,91% și 71,36% voturi pentru Simion, înregistrând 1.175, respectiv 1.600 voturi.
La Vârful Câmpului, Simion a câștigat cu 50,61%, obținând 786 de voturi, în fața celor 767 pentru Nicușor Dan, diferența fiind infimă, doar 19 voturi. În orașul Darabani, condus de un primar liberal, Simion a obținut 50,92% din voturi, cu 1.992 voturi, față de 1.920 pentru Dan. Similar, în comuna Dimășcău, diferența de voturi a fost de 20 în favoarea lui Simion.
La nivel național, prezența la vot în acest tur a fost de 64,72%, cu un total de 11.507.695 voturi exprimate. Nicușor Dan a obținut 53,60% din voturi (6.168.642 voturi), în timp ce George Simion a avut 46,40% (5.339.053 voturi). Aceasta reprezintă cea mai mare prezență la vot din ultimul deceniu, depășind cu peste 2 milioane voturile din primul tur.
Divergențele între rezultatele în județul Botoșani și cele naționale reflectă o polarizare între mediul urban și cel rural. George Simion a avut un sprijin semnificativ în majoritatea comunelor, sugerând că mesajul său naționalist și anti-sistem a rezonat bine cu electoratul din mediul rural, care este adesea mai conservator și mai sceptic față de elita politică.
Chiar dacă Nicușor Dan a câștigat în orașele Botoșani și Dorohoi, pierderile pe întreg județul au fost semnificative, arătând o schimbare în preferințele alegătorilor. De asemenea, s-a observat o erodare a influenței partidelor tradiționale asupra electoratului, alegătorii demonstrând o tendință de a vota împotriva establishmentului.
Această situație este un exemplu clar al unei tendințe naționale, care evidențiază o competiție între populismul rural și abordările mai raționale din mediul urban, cu înclinația de a vedea cine reușește să mobilizeze mai eficient susținătorii.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
