Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan
Luna decembrie aduce cu sine o serie de obiceiuri și sărbători românești ce marchează apropierea Crăciunului, prin colinde și preparate tradiționale, dar și prin gesturi simbolice cu semnificații vechi. Potrivit %source%, aceste tradiţii variază în funcţie de regiune, însă toate păstrează spiritul ospitalității și al credinței în belşug și sănătate.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun este colindatul, iar în seara de Ajun, copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea lui Iisus Hristos. Ei cântă cântece precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare” și primesc drept răsplată mere, nuci, colaci, dulciuri sau bani, ceea ce reprezintă un semn al ospitalităţii și al belșugului.
Masa de Ajun este preparată cu atenție în multe zone, fiind încă de post și cuprinzând mâncăruri tradiționale precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte. Această masă este considerată aducătoare de noroc și sănătate pentru anul care urmează. De asemenea, se prepară turtele numite și „scutecele Domnului”, simbolizând legătura cu nașterea Mântuitorului și presărate cu apă călduță, zahăr pisat, nucă sau semințe de cânepă, după vechi obiceiuri.
În Moldova, Transilvania, Banat, Oltenia și Dobrogea, tradițiile de Crăciun capătă particularități locale, pe lângă cele generale. De pildă, în Bucovina, femeile ascund fusele de la furca de tors și folosesc pietre în cuptor pentru a ține șerpii departe. Colindătorii din Maramureș se organizează în ceate pentru a duce „Steaua” și „Capra” pe ulițe, iar „Viflaimul” este o piesă de teatru populară care reconstituie apariția magilor și păstorilor.
În Alba, satul Limba păstrează obiceiul „Pițăratului”, un colac făcut din aluatul de la pâine sau cozonaci. În Banat, sârbii aprind în noaptea de Crăciun trunchiul verde numit „badnajak”, iar în Apuseni are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”, când tinerii interacționează cu măști ce simbolizează duhurile pădurii.
În Oltenia, se exersează obiceiul „scormonitul în foc” în Ajun, iar „Steaua” răsună în cadrul colindelor cântate în cete organizate. Dobrogea aduce un farmec deosebit cu „Struțul”, varianta locală a „Caprei”, iar colindătorii „moșoi” poartă măști colorate care reprezintă spiritul strămoșilor ce alungă răul și vestesc un an prosper și liniștit.
Curățenia casei este o parte importantă a pregătirilor, fiind asociată cu reînnoirea și speranța. Totuși, există și superstiții, cum ar fi interdicția de a mătura în Ajun în unele zone, pentru a nu aduce ghinion. Împodobirea bradului, realizată în seara de 24 decembrie cu globuri, beteală și lumini, reprezintă un simbol al vieții și bucuriei. O tradiție aparte cere ca bradul să fie împodobit cu un săculeț cu boabe de fasole albă, simbolizând puritatea sufletului.
În anumite gospodării, busuiocul, maghiranul și bumbișorul sunt plantele folosite pentru decorare, ele aducând noroc și fiind încărcate de semnificații spirituale. În același timp, femeile nemăritate pot încerca să-și vadă ursitorul, lăsând pe prispa casei o parte din toate felurile de mâncare. Astfel, obiceiurile de Crăciun continuă să fie respectate cu un profund simț al legăturii între vechiul și noul an.
Prețul carburanților în România ar putea să urce cu 0,5 bani, ajungând până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei posibile crize regionale. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), subliniază că motorina va fi cea mai afectată de această creștere, în special din cauza influențelor externe.
Asociat cu partidul extremist AUR, Dan Puric este promovat de mai multe biserici din Suceava, județul cu cel mai mare electorat al polului extremist AUR-SOS-POT. Conform monitorulbt.ro, informația a fost adusă în atenția publicului prin imagini postate de Cătălin Urdoi pe Facebook, unde se pot observa afișe publicitare legate de activitatea sa.
Scandalurile recente din justiție au scos la iveală o problemă puțin cunoscută publicului: delegarea și detașarea magistraților în alte funcții decât cele de bază. Conform celor declarate de conducătorii instanțelor, aceste măsuri sunt motivate de rațiuni manageriale, în timp ce criticii susțin că reprezintă o formă de recompensă discreționară, acoperită prin diurne.
Freedom House România a exprimat solidaritate față de jurnalista Emilia Șercan, solicitând tuturor actorilor politici și cetățenilor să nu susțină nicio formă de agresiune. Organizația subliniază că atacurile recente asupra jurnalistei pun în pericol integritatea actului jurnalistic, conform monitorulbt.ro.