Semnificațiile lunii februarie în tradițiile românești
Februarie este cea mai scurtă lună a anului, dar este plină de semnificații culturale și tradiții interesante. Aceasta este asociată cu sărbători precum Ziua Îndrăgostiților și Dragobetele, dar și cu o serie de obiceiuri populare menite să marcheze trecerea spre primăvară, conform informațiilor de pe monitorulbt.ro.
Denumirea lunii februarie provine din latinescul "februarius", derivat din "februa", o sărbătoare romană a purificării. Luna a fost introdusă în calendarul roman în secolul VII î.Hr., inițial fiind ultima lună a anului. În anul 452 î.Hr., a fost mutată între ianuarie și martie. Iulius Cezar a reformă calendarul în 46 î.Hr., stabilind calendarul iulian, utilizat până în 1582, când papa Grigore al XIII-lea a implementat calendarul gregorian, adoptat de România în 1919.
În folclorul românesc, februarie este cunoscută sub numele de Faurar, un nume care are legătură cu meșteșugarii fierari care pregăteau uneltele pentru muncile câmpului. Luna este adesea descrisă ca fiind capricioasă, alternând între zile calde și vremuri geroase. Conform unei legende populare, fiecare lună era reprezentată de câte un fiu al unui personaj numit Anul. Cel mai mic, Februar, a păstrat vinul pentru sine, iar frații lui l-au urmărit, ceea ce a dus la schimbările bruste de vreme specifice lunii.
Pe data de 1 februarie, se sărbătorește Trif cel Nebun, patronul omizilor și al insectelor dăunătoare. Oamenii obișnuiesc să stropească livezile cu agheasmă pentru a proteja recoltele. De asemenea, Arezanul viilor are loc tot pe 1 februarie, fiind o sărbătoare a viticultorilor care implică ritualuri pentru o recoltă bogată.
Ziua Ursului, celebrată pe 2 februarie, aduce cu sine o tradiție similară cu cea a Zilei Marmotei din Statele Unite. Conform obiceiurilor, dacă ursul își vede umbra, iarna va mai dura încă 40 de zile. De-a lungul timpului, ursul a fost considerat un animal sacru, iar copiii erau unsi cu grăsime de urs pentru a dobândi forță.
Dragobetele, sărbătorit pe 24 februarie, este echivalentul românesc al Valentine's Day, simbolizând ziua iubirii. În mitologia românească, Dragobetele este zeul dragostei, echivalent cu Cupidon și Eros. Tradiția spune că în această zi păsările "se logodesc", iar tinerii trebuie să-și găsească perechea pentru noroc în dragoste tot anul. Fetele adunau "zăpada zânelor", pe care o topesc pentru a obține apă magică, folosită pentru frumusețe.
De asemenea, februarie este considerată o perioadă bună pentru semănatul plantelor care cresc în pământ, tăierea lemnelor de construcție și vopsirea lânii. Schimbările bruste de temperatură semnifică trecerea de la iarnă la primăvară.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
