Zilele Eminescu la Botoșani, un eveniment cultural de tradiție
La patru ani după prima ediție a manifestării "Zilele Eminescu" din 1968, Ion Murgeanu subliniază necesitatea organizării unei sărbători naționale dedicate marelui poet la Botoșani. Potrivit acestuia, "o mare sărbătoare EMINESCU, o săptămână EMINESCU sau, și mai simplu, ZILELE EMINESCU" ar trebui să fie o tradiție anuală. El argumenta că "este prea puțin statuia, strada, școala, librăria. Avem nevoie să facem obiceiuri".
Inițiativa de organizare a acestor evenimente a fost preluată în 1969 de Consiliul popular al județului Botoșani, care a anunțat manifestări cultural-artistice între 13 și 15 iunie, sub genericul "Zilele Eminescu". Regizorul Eugen Anton, pe atunci președinte al Comitetului pentru Cultură și Artă al județului, a precizat că programul va include o sesiune de comunicări științifice și un festival de interpretare a poeziei eminesciene.
La Botoșani, în acea perioadă exista o statuie dedicată poetului, o stradă, o școală, un parc, dar și o librărie "Eminescu". Scopul organizatorilor era să ofere un cadru de omagiu și recunoaștere reală pentru aportul lui Mihai Eminescu la cultura română. În ciuda pregătirilor anunțate, prima ediție din 1968 nu a avut loc, iar la trei decenii distanță, activitățile cultural-artistice dedicate poetului au fost bine primite și apreciate de public.
În cadrul acestor evenimente, s-au desfășurat diverse activități dedicate poeziei lui Eminescu, inclusiv un simplu podium sub statuie, unde au fost invitați poeți și critici literari de renume. La deschiderea "Zilelor Eminescu", Victor Eftimiu a avut un cuvânt de deschidere, chiar dacă prezența altor invitați, precum acad. Șerban Cioculescu, a fost incertă.
În timpul sesiunii științifice din 1969, temele abordate au variat de la viața și opera lui Eminescu la influența sa asupra literaturii române. Comunicările au fost publicate ulterior într-un volum intitulat „Zilele M. Eminescu. Sesiune de comunicări științifice” care a dus la popularizarea și recunoașterea contribuției poetului în contextul cultural național.
De asemenea, activitățile dedicate lui Eminescu s-au extins și în alte orașe, unde au avut loc recitaluri, expoziții și simpozioane, multe dintre acestea stabilind legături între comunitățile din țară și moștenirea culturală a poetului. Se sugerează ca Ipotestii să devină, anual, un loc de întâlnire al poeților, promovând astfel tradiția Zilelor Eminescu.
Se pare că manifestările din 1989 au fost și ele bine primite, aducând contribuții valoroase la celebrarea omenagerii poetului. Totuși, unele evenimente din anii anteriori păreau să fi avut parte de mai mult fast, cel puțin în mintea publicului.
În concluzie, "Zilele Eminescu" reprezintă nu doar o celebrare a operei lui Mihai Eminescu, ci și o oportunitate de a reafirma legătura dintre cultură și comunitate, un aspect esențial în păstrarea memoriei poetului la Botoșani și nu numai.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
