Update 8 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Pe 21 mai, credinciosii catolici si ortodocsi din Romania sarbatoresc Sfintii Constantin si Elena, o festivitate importanta in calendarul religios. Aceasta zi marcheaza onomastica a aproximativ 1,8 milioane de romani, care vin cu bucurie la biserica si respecta traditii stravechi.
Conform botosaninews.ro, in aceasta zi, crestinii sunt atenti la recomandari ale clerului si urmaresc obiceiuri care aduc sanatate si noroc. Sarbatoarea evoca figura imparatului Constantin cel Mare si a mamei sale, Elena Augusta, care au avut un rol esential in recunoașterea oficială a creștinismului.
O traditie populara spune ca pe 21 mai pasarile de padure isi invata puii sa zboare, fiind astfel considerați simboluri ale bunastarii. De asemenea, agricultorii respecta aceasta zi ferindu-se sa lucreze pe campuri, deoarece ar putea aduce pagube recoltei. In unele zone, aceasta zi este ultima in care se seamana porumb si alte plante.
Pentru a alunga spiritele rele, femeile afuma cu tamaie si stropesc casele cu aghiazma. In plus, gospodarii decid cine va fi baci la oi si, pentru a proteja animalele, aprind un foc mare pe care oile il traverseaza.
Este interzis sa se renunte la prietenii sau sa se ia decizii majore in aceasta zi, deoarece se crede ca se vor inregistra pierderi financiare sau sentimentale. De asemenea, este bine ca oamenii sa evite sa aprinda focul, altfel isi risca norocul pentru tot restul anului.
Pentru armonie in familie, se spune ca este bine sa se aduca in casa cel putin trei bujori, simbolul acestei zile, si sa se ofere la biserica flori si dulciuri. Potrivit traditiei, rituale legate de lapte sunt efectuate pentru a preveni furtul sporului laptelui de catre duhuri rele.
In iconografia ortodoxa, Sfintii Constantin si Elena sunt reprezentati asa cum au gasit Sfanta Cruce, iar realizarea deosebita a acestora este Edictul de la Milano din anul 313. Sfanta Elena, cunoscuta pentru piosenia ei, a construit multe locuri sfinte, inclusiv Biserica Sfantului Mormant.
Elena a murit in anul 330, iar sicriul ei este expus la Muzeul Vaticanului. Aceste traditii si obiceiuri continua sa fie respectate si celebrate cu voie buna de catre romani, mentinand vie legatura cu trecutul.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, anul trecut, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, inclusiv mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Ceremonia va avea loc pe 6 februarie la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, conform informațiilor transmise de biroul de presă al Patriarhiei Române.
Angajații Muzeului Județean Botoșani solicită Guvernului să excludă instituțiile de cultură de la reducerea cu 10% a fondului de salarii. Potrivit botosaninews.ro, aceștia subliniază faptul că veniturile pentru muzeografi, arheologi și istorici sunt deja foarte scăzute, iar o astfel de măsură ar putea agrava situația financiară a angajaților din domeniu.
Mănăstirea Vorona, una dintre cele mai importante lăcașuri din Botoșani, își va continua tradiția sub noua conducere, după ce Maica Teofana Scântei a demisionat din funcția de stareță la vârsta de aproape 92 de ani. Potrivit botosaninews.ro, Maica Fevronia a fost hirotesită în această funcție joi, în cadrul unei slujbe oficiate de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Prea Sfințitul Nichifor Botoșăneanul.
Trei biserici din județul Botoșani au rămas fără preot, după ce Mitropolia Moldovei și Bucovinei a declarat posturile vacante. Bisericile afectate sunt din localitățile Silișcani (Gorbănești), Hlipiceni și Aurel Vlaicu (Avrămeni), conform informațiilor oficiale.