Catedrala Mântuirii Neamului, simbol controversat al României postcomuniste
Catedrala Mântuirii Neamului, simbol controversat al României postcomuniste
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului din București, realizată pe 27 octombrie, a stârnit dezbateri la nivel național și internațional. Cu o înălțime de 125 metri și picturi ce acoperă 17.800 metri pătrați, este cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, construită pe parcursul a 15 ani.
Construcția, finanțată în mare parte din fonduri publice, a fost percepută de unii drept o demonstrație de putere a Bisericii, cu costuri ridicate de 270 de milioane de euro. Claudiu Tufiș a afirmat: „Faptul că au obligat, an după an, politicienii să plătească pentru asta... indică faptul că a fost o demonstrație de forță, nu una de umilință și iubire față de Dumnezeu.”
Antropologul italian Giuseppe Tateo, citat de portalul multinațional Balkan Insight, a criticat lipsa de inovație arhitecturală și poziționarea bizară a catedralei lângă Palatul Parlamentului. El consideră proiectul o manifestare a „renașterii instituționale post-comuniste” a Bisericii, dar menționează că această renaștere este mai degrabă o imagine construită decât o realitate, pentru că oamenii erau deja credincioși în perioada socialismului.
Potrivit monitorulbt.ro, în contextul unui „război cultural” între conservatori și progresiști și al unei societăți în proces accelerat de secularizare, Biserica Ortodoxă rămâne o instituție influentă în România. Bloomberg notează că încrederea în Biserică este mare, fiind a doua după Armată, iar guvernul a subliniat că realizarea catedralei a fost o necesitate istorică pentru capitala țării.
