Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Sărbătoarea Ignatului, marcată anual pe 20 decembrie, reprezintă un moment important în cultura rurală românească, când se sacrifică tradițional porcul pentru masa de Crăciun. Agerpres notează că acest obicei este strâns legat de pomenirea vieții de jertfă a Sfântului Ignatie și simbolizează o formă de caritate pentru cei în nevoie, fiind unul dintre cele mai puternice ritualuri păstrate și azi, chiar dacă Ignatul cade în postul Crăciunului.
Ritualul tăierii porcului în preajma sărbătorilor de iarnă are rădăcini vechi, care datează încă din antichitatea romană și în credințele popoarelor dacice. Se crede că obiceiul a fost preluat din Saturnalii, sărbători romane dedicate zeului Saturn, când porcul era simbolul morții și renașterii anului.
În cosmologia dacică, porcul reprezenta divinitatea întunericului, iar sacrificarea lui la solstițiul de iarnă ajuta la întărirea Soarelui, care începea apoi să cucerească lumina zilelor. Acest gest simbolic marca trecerea între vechiul și noul an, reflectând un ritual străvechi al schimbării și al regenerării naturii.
Sacrificarea porcului se desfășoară după reguli stricte: ea trebuie să înceapă doar după ivirea zorilor și să se încheie până la apusul soarelui, urmând ca locul de tăiere să fie purificat prin tămâiere și stropire cu apă sfințită. În tradiția românească, doar bărbații sunt cei care taie porcul, iar tăietorul trebuie să fie o persoană „curată”, care a primit iertare de păcate la spovedanie.
După sacrificare, se fac diverse ritualuri pentru protecția casei, iar pregătirea cărnii este o activitate importantă în familie. Femeile au rolul de a sorta carnea și de a prepara bucate pentru masa numită „pomana porcului”, oferită celor care au ajutat la sacrificare și comunității în general.
Ziua de Ignat este însoțită de numeroase superstiții și reguli populare. De exemplu, femeile nu pot participa la sacrificare, ci doar la prepararea cărnii, iar orice altă muncă în afară de tăiatul porcului este interzisă pentru a evita pedepsele divine. Diverse obiceiuri includ folosirea unturii sfințite la Bobotează pentru remedii și desenatul unei cruci cu sângele porcului pe fruntea copiilor pentru sănătate.
De asemenea, semnele din organele porcului sunt interpretate pentru a prevedea condițiile meteo ale iernii și norocul familiei în anul care vine. Aceste practici esențiale subliniază importanța deosebită a Ignatului în spiritualitatea și cultura populară românească, legând comunitatea prin tradiții vechi de dezvoltarea și prosperitatea oamenilor.
O locuință din localitatea Stânca, orașul Ștefănești, a fost afectată astăzi de un incendiu care a cuprins o parte din casă. Pompierii au intervenit prompt pentru a limita pagubele, iar echipajul SMURD a acordat îngrijiri medicale proprietarului, care a suferit un atac de panică, potrivit oamenilor intervenți la fața locului.
O persoană a fost dusă la spital după un accident rutier petrecut duminică după-amiază în localitatea Zăicești, informează pompierii. În coliziune au fost implicate două autoturisme, iar intervenția echipajelor de urgență a fost promptă pentru acordarea primului ajutor celor implicați.
La cea de-a 50-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, care a avut loc duminică în Centrul Vechi al municipiului Botoșani, mii de oameni au putut urmări tradiții autentice din județul Botoșani și din alte zone ale țării, conform organizatorilor. Evenimentul a adus în prim-plan obiceiuri și dansuri reprezentative sărbătorilor de iarnă.
În ultimele ore, două locuințe din localitățile Poiana și Ibănești, județul Botoșani, au fost puse în pericol de incendii izbucnite în apropierea coșurilor de fum. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani menționează că intervenția promptă a pompierilor a împiedicat extinderea flăcărilor și salvarea caselor afectate.