Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice. "Există un risc tot mai mare ca, înainte de a lansa un atac asupra Taiwanului, Xi Jinping, preşedintele Chinei şi secretarul general al Partidului Comunist Chinez, să-l sune mai întâi pe partenerul său mai puţin important în toate acestea, pe Vladimir Vladimirovici Putin, pentru a-i cere să ne ţină ocupaţi în Europa", a declarat Rutte, la Berlin, într-o conferinţă de presă după întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz, informează EFE, potrivit Agerpres. De altfel, într-un interviu recent acordat publicaţiei The New York Times, Rutte a declarat că Xi Jinping l-ar putea suna pe Putin pentru a-i spune, înainte de un posibil atac asupra Taiwanului: 'Hei, o să fac asta şi am nevoie să-i ţii ocupaţi în Europa, atacând teritoriul NATO'". "Evaluarea noastră este următoarea: China îşi sporeşte forţele armate. Acum are mai multe nave decât Statele Unite şi va avea şi mai multe până în 2030. Acum au mii de focoase nucleare. Toate acestea nu sunt pentru a organiza parade militare la Beijing, ci pentru a fi folosite", a adăugat Rutte. "Ştim că ambiţia Chinei este, într-un fel sau altul, să preia controlul asupra Taiwanului." Secretarul general al NATO a dat acest răspuns atunci când a fost întrebat despre internaţionalizarea războiului din Ucraina şi despre scenariile luate în considerare în cadrul NATO cu privire la comportamentul internaţional al Chinei şi posibila sa coordonare cu Rusia pentru a ataca Taiwanul în timp ce Moscova lansează o ofensivă împotriva NATO. "Regiunile transatlantică şi Indo-Pacific devin din ce în ce mai interconectate, Coreea de Nord participând la războiul de agresiune (al Rusiei) împotriva Ucrainei", în timp ce China favorizează Moscova "prin eludarea sancţiunilor şi livrarea de bunuri cu dublă utilizare (civilă şi militară), în timp ce Iranul face acelaşi lucru cu tehnologia sa de drone", a explicat Rutte. Pe fondul a ceea ce Rutte a descris drept interconectarea în creştere a ameninţării ruse - soldaţi nord-coreeni care luptă alături de ruşi în Ucraina şi Moscova care foloseşte zilnic zeci de drone Sahed de fabricaţie iraniană - şi a aspiraţiilor Chinei faţă de Taiwan, secretarul general al NATO a apărat acordul încheiat la Haga de creştere a cheltuielilor de apărare ale NATO la 5%. "Aşa cum spune cancelarul (german), nu atingem obiectivul de 5% pentru a face pe cineva fericit", ci mai degrabă "facem asta pentru că ştim că ameninţarea există", a remarcat Rutte, făcând aluzie la angajamentele cancelarului german de a atinge 3,5% din cheltuielile nete pentru apărare până în 2029. "Suntem pregătiţi să ne îndeplinim obligaţiile, nu pentru a mulţumi NATO, ci pentru a ne consolida securitatea colectivă", a declarat Merz, în conferinţa de presă comună cu Rutte. "Aliaţii se pot baza pe noi, Europa se poate baza pe noi şi vom fi lideri în consolidarea părţii europene a NATO în următorii ani", a declarat anterior Merz, într-un discurs rostit în curtea centrală a Ministerului Apărării german, unde şi-a reiterat intenţia de a face din armata germană cea mai puternică forţă armată convenţională de pe continent. Germania a sărbătorit miercuri 70 de ani de la aderarea la NATO, eveniment la care, în afară de Rutte şi Merz, au participat şi ministrul de externe şi ministrul apărării din Germania, Johann Wadephul şi respectiv Boris Pistorius. Rutte, în discursul său, care a fost precedat de discursurile lui Merz, Wadephul şi Pistorius, şi-a exprimat recunoştinţa pentru importanţa angajamentului Germaniei faţă de Alianţa Atlantică într-o perioadă de incertitudine geopolitică în creştere. "Într-un moment în care lumea este mai periculoasă şi securitatea este în joc, Germania îşi asumă responsabilitatea", a spus Rutte. Secretarul general al NATO a menţionat, printre altele, aeronavele şi navele militare germane care contribuie în prezent la eforturile de supraveghere de pe flancul estic al alianţei în Europa şi, în special, la brigada germană desfăşurată în prezent în Lituania, care se aşteaptă să aibă 5.000 de soldaţi germani până în 2027.