Deşi legislaţia românească reflectă cu acurateţe cerinţele de mediu ale UE, implementarea acestora pe teren reprezintă o provocare serioasă în mai multe domenii, cauzată, printre altele, de lipsa de planificare şi coordonare precum şi de finanţarea inadecvată, se arată în raportul de ţară privind România publicat luni de Comisia Europeană. Executivul comunitar a publicat a patra evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu. Aceasta sprijină asigurarea respectării legislaţiei de mediu şi sensibilizează publicul cu privire la importanţa normelor de mediu ale UE pentru a asigura prosperitatea, competitivitatea şi securitatea mediului în Uniunea Europeană, potrivit Agerpres. Potrivit evaluării Comisiei, România a implementat unele bune practici în conservarea şi restaurarea naturii. Acestea includ crearea unei rezervaţii naturale în Carpaţii Meridionali, conservarea insectelor saproxilice în Carpaţii Orientali şi o abordare cooperativă pentru buna gestionare a pajiştilor Natura 2000 din sudul Transilvaniei. De asemenea, au existat proiecte LIFE de succes care vizează conservarea sturionilor. Cu toate acestea, printre principalele provocări identificate de Executivul comunitar se numără economia circulară, poluarea, guvernanţa şi investiţiile. În ceea ce priveşte economia circulară, raportul arată că performanţele României în ceea ce priveşte deşeurile şi economia circulară rămân insuficiente. „Sunt necesare urgent eforturi suplimentare pentru a renunţa la dependenţa României de eliminarea deşeurilor în depozitele de deşeuri, care rămâne semnificativă. Deşi România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte închiderea depozitelor de deşeuri sub standarde sau ilegale, progresele au fost prea lente, ceea ce a dus la amenzi”, precizează Executivul comunitar. Cu privire la poluare, forul comunitar estimează că apele uzate urbane colectate în România nu sunt tratate în mod adecvat, aşa cum prevede legislaţia UE. "Calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare în unele părţi ale teritoriului său, cu consecinţe grave asupra sănătăţii populaţiei. Măsurile luate pentru a combate poluanţii atmosferici sunt încă insuficiente. Există nerespectare a angajamentelor de reducere a emisiilor de NOx şi PM2,5 pentru perioada 2020-2029, depăşiri peste valorile limită pentru NO2 şi PM10 şi, în ciuda unor progrese, persistă probleme în monitorizarea calităţii aerului", susţine Comisia Europeană. În materie de guvernanţă şi investiţii, Bruxelles-ul estimează că deficitul actual de investiţii din România se ridică la 5,4 miliarde euro pe an, reprezentând aproximativ 1,9% din PIB-ul naţional, cu mult peste media UE (0,77%). „România a elaborat linii directoare naţionale pentru pregătirea rapoartelor EIA specifice proiectelor hidroenergetice. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce priveşte procesul de informare privind SEA şi EIA, precum şi informarea publicului cu privire la drepturile sale de acces la justiţie şi îmbunătăţirea accesului la instanţe”, concluzionează Bruxelles-ul. Cea de-a patra evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu, publicată luni de Comisia Europeană, identifică tendinţele comune la nivelul UE, pe baza rapoartelor de ţară individuale ale celor 27 de state membre ale UE. Revizuirea include o gamă largă de informaţii cu privire la cât de bine protejează statele membre calitatea aerului pe care îl respiră cetăţenii, apa pe care o beau şi natura de care se bucură. În plus, revizuirea precizează acţiunile prioritare concrete care trebuie îmbunătăţite în fiecare stat membru. „Investiţiile în punerea în aplicare a legislaţiei de mediu sunt foarte avantajoase din punct de vedere economic. Aceasta este o reamintire oportună a faptului că punerea în aplicare şi competitivitatea merg mână în mână pentru a ne proteja mediul şi resursele de care avem nevoie pentru tranziţie şi pentru generaţiile viitoare”, a declarat comisarul european pentru mediu, rezilienţa în domeniul apei şi o economie circulară competitivă, Jessika Roswall. Costurile nepunerii în aplicare a legislaţiei UE în domeniul mediului prin poluarea aerului şi a apei, degradarea naturii şi deşeuri sunt estimate la 180 de miliarde euro pe an pentru UE. Aceasta reprezintă aproximativ 1% din produsul intern brut (PIB) al UE. Punerea în aplicare a politicilor de mediu poate reduce aceste costuri, asigurând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderile de pe piaţa unică a UE.