Roderich Kiesewetter, membru al Bundestagului (parlamentul german, n.r.) din partea Uniunii Creștin-Democrate, partid aflat la guvernare în Germania, pledează pentru retragerea țării din Convenția de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal. Parlamentarul motivează retragerea din acest acord referindu-se la amenințarea rusă, scrie www.zdfheute.de. Minele antipersonal sunt arme controversate și interzise în majoritatea țărilor din lume. Acest lucru este stipulat în așa-numitul Acord de la Ottawa. Politicianul Roderich Kiesewetter (CDU), specialist în politica de apărare, cere acum retragerea Germaniei din acest acord. „Sunt în favoarea retragerii temporare din Acordul de la Ottawa. Temporar, până când Rusia va recunoaște dreptul la existență al statelor vecine”, a declarat parlamentarul pentru ZDF. Mai multe state membre NATO, printre care statele baltice, Finlanda și Polonia, au inițiat recent retragerea din Acordul de la Ottawa. Kiesewetter, președintele al Comisia pentru afaceri externe din Bundestag, își motivează cererea prin războiul de agresiune al lui Putin, în care Rusia folosește pe scară largă mine antipersonal: Țările care au deja ieșit din acord se simt amenințate de acțiunile brutale ale Rusiei. Aceste muniții sunt interzise prin Acordul de la Ottawa și pentru că pot fi folosite pentru a obține foarte rapid succese militare masive. Ar fi bine să acceptăm și să înțelegem sentimentul de securitate al acestor țări. Spre deosebire de aliații NATO care se retrag în prezent din acest acord, Germania nu are graniță cu Rusia sau Belarus. Roderich Kiesewetter consideră însă că brigada de tancuri germană staționată permanent în Lituania este în pericol: Germania trebuie să se întrebe dacă, prin prezența sa în Lituania, nu se expune ca țintă și nu se face vulnerabilă din cauza lipsei de descurajare. Pe de altă parte, ambasadorul Finlandei la Berlin, Kai Sauer, motivează retragerea țării sale din convenția privind minele antipersonal prin nevoia de a fi pregătiți. „Finlanda nu se confruntă în prezent cu o amenințare militară imediată. Cu toate acestea, retragerea din Convenția de la Ottawa ne permite să ne pregătim într-un mod mai diversificat pentru schimbările survenite în situația de securitate din Europa.” Acordul de la Ottawa, care a intrat în vigoare în 1999, are peste 160 de state semnatare, printre care și Germania. În timpul Războiului Rece, cele două state germane au produs cantități mari de mine antipersonal. Acordul interzice nu numai utilizarea minelor antipersonal, ci și stocarea, producția și comerțul cu acestea. Alte forme de mine terestre, cum ar fi cele împotriva vehiculelor, nu sunt interzise și sunt utilizate în continuare de Germania. Pe lângă Rusia, Statele Unite și Coreea de Sud se numără printre statele care nu au aderat la tratat. Acolo se află în prezent cei mai importanți producători. Statele care au ieșit din tratat ar trebui să-și construiască mai întâi propria producție în Europa. Presa poloneză a făcut referire la planurile concernului de armament de stat Polska Grupa Zbrojeniowa. Ambasada Lituaniei a declarat pentru ZDF că „după retragere, Lituania va lua în considerare toate posibilitățile de a achiziționa sau produce mine antipersonal, acordând prioritate producătorilor locali”. Retragerea din Convenția de la Ottawa necesită un termen de preaviz. Ea trebuie depusă oficial de către guvernul federal la Națiunile Unite. După aceea începe o perioadă de așteptare de șase luni, până când tratatul își pierde valabilitatea.Aprobarea Bundestagului nu este obligatorie pentru denunțarea tratatelor internaționale. „Denunțarea este de competența guvernului federal”, scrie Serviciul Științific al Bundestagului. O retragere ar fi o schimbare drastică a poziției Germaniei de până acum. Ministerul Federal de Afaceri Externe a declarat pentru ZDF că în prezent nu există planuri sau intenții de retragere: „Germania este stat semnatar al Convenției privind interzicerea minelor antipersonal, respectă pe deplin obligațiile Convenției și nu are niciun plan de retragere.” La fel ca muniția cu dispersie, și minele antipersonal sunt controversate din cauza pericolului ridicat pe care îl reprezintă pentru civili. Minele neexplodate pot afecta zone întinse timp de decenii, iar dezamorsarea lor este costisitoare. Roderich Kiesewetter subliniază că muniția a evoluat în ultimii 20 de ani. Prin urmare, există „mult mai puține bombe neexplodate care pot pune în pericol populația civilă”, afirmă politicianul, fost colonel în armata germană. Organizația umanitară Handicap International, care militează împotriva minelor terestre, a criticat ideea retragerii Berlinului din acest acord. „Revenirea la minele antipersonal nu poate fi răspunsul la amenințarea crescută la adresa securității în Europa, deoarece aceste arme din secolul trecut nu oferă, în realitate, niciun fel de protecție pentru populație”. Organizația umanitară se îndoiește că câmpurile minate oferă o protecție eficientă împotriva forțelor armate moderne. „Ele transformă însă granițele în capcane mortale pentru populația civilă și o pun în pericol pentru generații întregi.”
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.