Israelul a anunțat vineri dimineață că a atacat ținte nucleare din Iran pentru a împiedica dezvoltarea armelor atomice. Potrivit declarației, aceste atacuri au vizat să distrugă facilități cheie din programul nuclear al Teheranului, inclusiv instalații de îmbogățire a uraniului, fabrici de rachete balistice și infrastructură militară. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că scopul acestor operațiuni este reducerea capacităților nucleare ale Iranului și afectarea întregii sale infrastructuri militare.
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Israelul a anunțat vineri dimineață că a atacat ținte nucleare din Iran pentru a împiedica dezvoltarea armelor atomice. Potrivit declarației, aceste atacuri au vizat să distrugă facilități cheie din programul nuclear al Teheranului, inclusiv instalații de îmbogățire a uraniului, fabrici de rachete balistice și infrastructură militară. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că scopul acestor operațiuni este reducerea capacităților nucleare ale Iranului și afectarea întregii sale infrastructuri militare.
Conform relatărilor presei iraniene și martorilor oculari citează digi24.ro, au avut loc explozii, inclusiv la cea mai importantă instalație de îmbogățire a uraniului din Iran, situată la Natanz. Organizația pentru Energie Atomică a Iranului (AEOI) a confirmat că centrala nucleară Natanz a suferit daune serioase, după atacurile cu rachete ale Israelului, noteaza digi24.ro.
Potrivit experților și diplomatilor familiarizați cu situația, Iranul deține un program nuclear amplu, deși oficial, programul este destinat exclusiv pentru scopuri civile, precum producție de energie și utilizări medicale. Însă, suspiciunile privind dezvoltarea armelor nucleare au crescut după ce Iranul a crescut nivelul de îmbogățire a uraniului peste limitele convenite în Acordul din 2015. În urma retragerii Statelor Unite din acest acord în 2018, Iranul a început să reducă restricțiile, devenind capabil să îmbogățească uraniul la niveluri apropiate de 60%, aproape de cel necesar pentru o armă nucleară, susține AIEA.
Noteaza digi24.ro, cea mai mare concernă a nucleului iranian este complexul de la Natanz, construit parțial sub pământ pentru a fi protejat împotriva atacurilor aeriene. Aici sunt instalate mii de centrifuge, unele vechi, altele mai moderne, folosite pentru a îmbogăți uraniul. În 2002, opoziția iraniană în exil a dezvăluit existența securizată a acestei facilități, ceea ce a declanșat un conflict diplomatic de durată între Iran și Occident.
Instalația de la Fordow, construită în interiorul unui munte pentru protecție sporită, continuă să funcționeze în ciuda restricțiilor din acordul din 2015, fiind utilizată pentru producția de uraniu la niveluri de până la 60%. Potrivit sursei, în timpul anului 2009, SUA, Marea Britanie și Franța au descoperit că Iranul construia secret această instalație, iar președintele Barack Obama a afirmat că „dimensiunea și configurația acestei instalații nu sunt compatibile cu un program pasnic”.
Iranul deține, de asemenea, un centru de cercetare la Isfahan, unde se depozitează uraniu imbogățit, și o instalație de producție a metalului de uraniu, subliniat în raportul AIEA din 2022. Reactorul de la Arak, cunoscut anterior, a fost oprit temporar pentru a reduce riscul de proliferare, dar Iranul a declarat că intenționează să îl redeschidă în 2026, conform informațiilor oficiale.
Teheranul susține că programul său nuclear este strict civil și că nu are intenția de a produce arme nucleare. Totuși, în contextul tensiunilor crescute, israelul a efectuat lovituri pentru a preveni aceste planuri,極i conform Digi24.
