Două tone de cocaină, heroină, canabis, ecstasy și metamfetamină. Este captura făcută de ofițerii antidrog în primele 8 luni ale anului. Rezultatele sunt bune, comparativ cu anul trecut, când în 12 luni polițiștii au găsit aproape o tonă de droguri. Problema este că traficanții devin din ce în ce mai inventivi, iar polițiștii au nevoie de săptămâni sau chiar luni pentru a descoperi cele mai noi metode ale infractorilor. Traficanții au chimiști de top, laboratoare clandestine, o flotă de camioane și bărci și folosesc inclusiv tineri ca să facă treaba murdară. Mai mult, suspecții profită de orice neatenție a autorităților: de la droguri livrate de curieri și până la stupefiante ascunse în scrisorile din penitenciar. Ca să înțelegem mai bine felul în care își pun traficanții mintea la contribuție, am realizat un interviu cu un ofițer antidrog de rang înalt. Este un polițist care a fost sub acoperire în unele dintre cele mai mari rețele de trafic din România. Adolescenții au devenit una dintre armele preferate ale traficanților. Polițiștii descriu un fenomen extrem de periculos, în care tinerii devin consumatori, iar apoi sunt transformați în dealeri. „O metodă relativ nouă, destul de folosită în special de rețelele care au în componență tineri, este metoda dead drop, utilizată de traficanți pentru a livra drogurile fără a se întâlni cu clientul. Practic, drogurile sunt plasate în locuri stabilite anterior comenzii, iar atunci când o persoană dorește să achiziționeze substanțele respective, este redirecționată prin intermediul unor aplicații criptate către locul unde se află drogurile, fără a exista o întâlnire directă între cele două părți”, spune ofițerul. „Din păcate, în ultima perioadă, tot mai mulți tineri sunt racolați și implicați în aceste activități infracționale. În principiu, rolul lor este unul inferior în cadrul grupării, începând cu distribuirea drogurilor, păstrarea acestora pentru o anumită perioadă sau chiar sprijin logistic – de exemplu, închirierea unor locații sau autoturisme. Am întâlnit și numeroase situații în care tinerii, de la simpli consumatori, ajung să facă parte din grupările infracționale. Linia dintre consumator și traficant este foarte fragilă, având în vedere faptul că traficul de droguri nu presupune doar vânzarea propriu-zisă, ci și simpla oferire către un prieten. În funcție de situația fiecărei persoane – financiară, socială, psihologică – trecerea de la consumator la traficant se poate face foarte ușor, mai ales prin prisma faptului că traficul de droguri poate genera venituri suficiente pentru a-și susține propriul consum. Acesta este, de obicei, primul motiv pentru care tinerii fac pasul spre tabăra traficanților. Există numeroase cazuri în care copiii provin din familii înstărite, bine așezate, fără probleme sociale, iar exemplele mediatizate recent confirmă acest lucru. Motivele pentru care un tânăr poate ajunge în această situație sunt variate”, explică polițistul sub acoperire. Când vine vorba de inventivitatea traficanților, chiar și unii dintre cei mai experimentați polițiști rămân surprinși. În ultimii ani, infractorii au reușit să ascundă droguri în aproape orice: fertilizant, cafea, fructe înghețate sau automate de cafea. În cazul transporturilor mari, traficanții din România pun în aplicare ideile cartelurilor din America de Sud. „În funcție de tipul de drog și de cantități, rutele și metodele de transport sunt dintre cele mai inedite. De exemplu, pentru un transport mare de cocaină, aceasta a fost amestecată cu diverse substanțe: un caz celebru este cel al cocainei disimulate într-un transport de 40 de tone de fertilizator organic. De asemenea, a existat o situație în care cocaina a fost amestecată în pulpă de fructe congelată. Această metodă de trafic implică un proces de extracție ulterior, ceea ce presupune resurse suplimentare pentru organizațiile criminale, inclusiv chimiști sau alți specialiști. Spre exemplu, canabisul, având un volum mai mare, necesită spații mai ample de disimulare. Au existat cazuri în care cantități de peste 200 kg de canabis au fost ascunse în automate de cafea, frigidere, boilere, compresoare sau alte utilaje. O altă metodă frecventă este cea a coletelor: drogurile sunt trimise din străinătate, în special din Spania, fiind ascunse în alimente, cosmetice, produse de curățenie sau pur și simplu plasate în interiorul coletelor, profitând de volumul foarte mare de expedieri și de activitatea intensă a firmelor de curierat,” spune ofițerul. Traficul de droguri nu se oprește nici măcar în penitenciar, acolo unde în teorie nu ar putea să fie aduse droguri. În practică însă, traficanții le amintesc frecvent ofițerilor că nu plănuiesc să se oprească vreodată din trafic. Ultima invenție? Droguri îmbibate în scrisorile trimise condamnaților. Orice persoană închisă are dreptul la corespondență, așa că traficanții închiși primesc scrisori din partea membrilor care sunt liberi. Cu ochiul liber, polițiștii din penitenciare nu își dau seama că acele hârtii au fost îmbibate cu droguri. Ofițerul antidrog ne-a povestit exact cum se desfășoară totul: „Un fenomen relativ nou, identificat recent, privește traficul de droguri în penitenciare. Acesta se realizează prin impregnarea scrisorilor expediate către deținuți cu substanțe psihoactive. Odată ajunse în interior, foile de hârtie care conțin aceste substanțe sunt valorificate financiar de către deținuți. Procesul este simplu: hârtia este pulverizată cu o substanță lichidă, iar ulterior, în penitenciar, nu este nevoie de extracție – foaia este folosită direct la confecționarea unei țigări, pentru a fi fumată”, spune ofițerul sub acoperire. Una dintre cele mai mari probleme pentru lupta antidrog este apariția NSP-urilor (Noi substanțe psihoactive). Sunt droguri sintetice create în laborator pentru a imita efectele unor substanțe cunoscute (canabis, cocaină, MDMA, LSD etc.), dar cu o formulă chimică modificată, astfel încât să nu fie inițial incluse pe lista substanțelor interzise. Uneori, durează luni întregi până când o substanță nouă este descoperită de autorități și inclusă pe lista substanțelor interzise.