Fabricile de trolli, o amenințare pe fondul campaniei prezidențiale din România

În contextul campaniei prezidențiale actuale, subiectul fabricilor de trolli a devenit din nou de actualitate. Aceste entități, dedicate propagandei și dezinformării pe internet, au fost pentru prima dată menționate în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, iar activitățile lor au crescut considerabil de atunci.

O analiză realizată de NATO detaliază modul în care funcționează aceste fabrici, originile lor și diferențele dintre trollii amatori și cei profesioniști. Corina Matlinschi, jurnalist la Digi24, explică faptul că fabricile de trolli sunt de obicei mascate sub denumiri obișnuite, precum agenții de publicitate sau centre de cercetare pe internet, și se concentrează pe sfera politică și economică.

Combaterea acestor fabrici de trolli se dovedește a fi o provocare majoră. Datele arată că în România, trollii generează peste 8 milioane de comentarii și 2 milioane de postări zilnic pe o singură platformă socială.

Dan Cimpean, directorul DNSC, a declarat că în urma verificărilor tehnice s-au făcut investigații asupra activităților de trolli, dar până acum nu există semnale că ar exista atacuri cibernetice orchestrate de fabrici de trolli în România. "Verificăm toate sursele și originile incidentelor cibernetice, indiferent de locație", a menționat acesta.

În ceea ce privește competențele DNSC, Cimpean a clarificat că această instituție se ocupă în principal de rețelele de boti, care pot răspândi malware. El a subliniat importanța informației tehnice precise pentru a putea lua măsuri eficiente, comparând situația cu apelul unei ambulanțe fără informații clare despre pacient.

Pe scurt, fabricile de trolli reprezintă o amenințare serioasă în peisajul online actual, iar autoritățile contină să monitorizeze acest fenomen pentru a proteja integritatea informațiilor și a campaniilor electorale.