Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR, avertizează asupra necesității ajustării modelului de creștere economică a României

Într-un context politic tensionat, în care se așteaptă măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar, a datoriei externe și pentru evitarea unei crize financiare, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a făcut o analiză a evoluției economice a României. Potrivit acestuia, s-au realizat pași importanți din procesul de integrare europeană până în prezent, dar situația fiscală curentă impune o reevaluare a strategiei de creștere economică.

Badea consideră că „este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creștere al României, atât pentru a reveni la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze dezechilibrele pe termen mediu, cât și pentru a evita capcana venitului mediu”. Într-o analiză citată de Digi24.ro, oficialul BNR subliniază faptul că, de-a lungul ultimelor două decenii, economia românească a crescut susținut, impulsionată de integrarea europeană și reformele structurale implementate în preajma aderării.

„Integrarea în Uniunea Europeană a jucat un rol esențial în progresul economic rapid observat în România, Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Dintre acestea, România s-a remarcat printr-un ritm de convergență mai accelerat, reușind să recupereze decalajul față de Ungaria și Polonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare”, a declarat Badea.

Notează însă că, în ultimii ani, ritmul de creștere a fost insotit de dezechilibre mai mari, mai ales după impactul pandemiei COVID-19 și al conflictului ruso-ucrainean. „Romania a intrat deja într-o fază de turbulențe economice, cu dezechilibre accentuate, iar acestea s-au amplificat odată cu trecerea timpului, mai ales în anul 2024, caracterizat de evenimente politice și electorale”, conchide Badea.

Potrivit lui Badea, aceste dezechilibre impun o analiză serioasă a modelului de creștere, mai ales în contextul unei încetiniri economice accentuate. El avertizează că „ajustarea trebuie făcută pe fondul condițiilor nefavorabile: tensiuni geopolitice, creșterea tarifelor comerciale și o economie locală în încetinire”, și adaugă că „un model economic sănătos nu mai poate fi construit pe expansiunea consumului necorelat cu productivitatea, pe direcționarea investițiilor către activități cu valoare adăugată scăzută sau pe lacunele din colectarea veniturilor bugetare”.

Expertul BNR subliniază că dezechilibrele generate de factori endogeni, precum politicile prociclice sau deficitul fiscal, pot fi gestionate mai ușor dacă sunt mici. Însă, dacă acestea devin mari și cronice, riscă să devină autoalimentate, ceea ce afectează întregul mediu economic.

De asemenea, Badea notează că, în anumite regiuni din România, salariul minim se apropie de media salarială. „Aceasta comprimă diferențele între munca calificată și cea necalificată și descurajează investițiile în formarea profesională. Rigiditățile de pe piața muncii alimentează astfel dezechilibrele structurale și limitează potențialul de creștere pe termen lung”, a explicat oficialul BNR.

Avertizează totodată că, în timp, surplusul de cerere pentru consum, generat de salariile mai mari, a crescut importurile, ceea ce a agravat dezechilibrul extern și a pus presiune pe cursul de schimb. Potrivit Digi24.ro, Badea conchide că aceste efecte, combinate cu factori externi, au dus la creșterea simultană a prețurilor interne și a inflației, erodând astfel beneficiile inițiale ale creșterii salariale.

Referitor la riscul de a ajunge în capcana venitului mediu, Badea explică faptul că această situație apare atunci când o țară, după ce a trecut de nivelul de venituri scăzut și a atins un nivel mediu, nu mai reușește să avanseze către statutul de economie dezvoltată. El menționează că, în anii '90, beneficiile initiale ale tranziției erau legate de forța de muncă ieftină și resursele naturale, dar, pe măsură ce economia evoluează, aceste avantaje devin insuficiente și trebuie înlocuite de inovație și tehnologie.

„Pentru o creștere pe termen lung, este nevoie să corectăm dezechilibrele macroeconomice, în special deficitul fiscal, care influențează și deficitul de cont curent”, declarează Badea. De asemenea, el afirmă că actuala discuție despre consolidarea bugetară trebuie să fie viziunea unei dezvoltări pe termen mediu și lung, nu doar o măsură izolată.

Ajustarea pentru reducerea deficitului bugetar trebuie realizată într-un mod echilibrat, combinând responsabilitatea pentru reducerea cheltuielilor publice cu eforturi de creștere a veniturilor fiscale, susține Leonardo Badea.