Judecătoarea Curții Constituționale a României (CCR), Iuliana Scântei, a explicat, pe larg, motivele pentru care a votat, în decembrie 2024, pentru anularea alegerilor prezidențiale. Pe scurt, judecătoarea CCR a subliniat că nu a fost vorba de sancționarea cetățenilor care l-au ales pe Călin Georgescu în primul tur, ci a fost nevoie de intervenția CCR pentru că un competitor, indiferent cine ar fi fost el, nu a respectat Legea. Scântei și-a cerut scuze doar pentru că CCR nu a reușit să explice această decizie în așa fel încât să fie înțeleasă de cetățeni. Iuliana Scântei a participat pe 19 august la o dezbatere organizată în cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov, unde a fost întrebată cum explică anularea alegerilor prezidențiale, din decembrie 2024. Ea a menționat, încă de la început, că această explicație reprezintă opinia ei personală și a început prin a explica ce competențe are Curtea Constituțională în ceea ce privește organizarea unor alegeri. Iuliana Scântei a explicat că, în cazul alegerii Președintelui României, CCR trebuie să vegheze la „respectarea procedurii” și confirmă rezultatele alegerilor prezidențiale. În același timp, judecătoarea CCR a subliniat că Legea care reglementează alegerile prezidențiale „detaliază atribuțiile instituțiilor implicate în procesul electoral și detaliază și cazul în care alegerile pot fi anulate”. În principiu, după cum a arătat Iuliana Scântei, este vorba de cauzele de fraudă derulate în ziua votării - de tipul votului multiplu sau furtului de identitate. „Nu orice eroare ar reprezenta o fraudă. Efectul unei astfel de acțiuni trebuia să aibă o anumită amploare, să fie atât de mare frauda încât să ducă la schimbarea ordinii candidaților sau să altereze rezultatul final”, a explicat judecătoarea CCR. Ea a adăugat că, după primul tur, au existat contestații „cu privire la pretinse fraude care ar fi avut loc în ziua votării” - anume posibilitatea ca în procesele verbale să fi fost introduse date greșite -, ceea ce a dus la decizia CCR de a cere renumărarea tuturor voturilor din turul I. „Tocmai pentru că exista presiune publică, diferența dintre candidați era mică, deci putea exista pericolul ca o astfel de consemnare să fi fost de natură să fi dus la schimbarea ordinii dintre candidați”, a adăugat Iuliana Scântei. După ce a analizat contestațiile și a dispus numărătoarea, s-a stabilit că „nu au existat fraude în ziua votării”, iar turul I a fost validat, a amintit judecătoarea CCR. Iuliana Scântei a amintit, însă, că la câteva zile distanță după ce CCR a validat rezultatele primului tur, a existat o ședință a Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) în urma căreia au fost desecretizate mai multe documente, publicate de Administrația Prezidențială. Scântei a subliniat, în acest context, că CCR nu poate verifica cum au ajuns instituții precum SRI sau SIE, implicate în CSAT, la concluziile prezentate în rapoarte. „Publicarea acelor documente oficiale se bucură de autenticitate, până la înscrierea lor în fals. Nu le pot pune în discuții. Le iau drept veridice, sunt însușite de un organ al statului român care are competențe pe zona aia, dar care au impact asupra procesului electoral care intră în competența mea”, a explicat Iuliana Scântei. Judecătoarea CCR a mai subliniat că principala concluzie a acelei ședințe CSAT a fost că toate acțiunile respective „au afectat procesul electoral prezidențial”, lucru care a atras competența Curții Constituționale. „A fost o discuție legată de autosesizare, Curtea a avut o analiză riguroasă - ce înseamnă a veghea la respectarea procedurii pentru alegeri? Procedura începe de când se publică Hotărârea pentru stabilirea datei alegerilor și se încheie după confirmarea rezultatelor din turul al doilea. E o acțiune continuă”, a adăugat Iuliana Scântei. Ea a mai argumentat în acest sens că din documentele desecretizate au reieșit că a fost vorba și de „acțiuni statale și nonstatale, derulate prin campanii de dezinformare și propagandă, de natură să afecteze ordinea constituțională”, ceea ce a fost suficient pentru CCR. „Constatarea, identificarea mijloacelor, a probelor concrete, pentru a vedea care sunt acțiunile derulate prin propagandă și dezinformare reveneau instituțiilor din sfera siguranței naționale (n.r. SRI sau SIE). Noi trebuia să coanalizăm din perspectiva afectării ordinii constituționale, în componenta privind alegerile prezidențiale”, a mai explicat judecătoarea CCR. Astfel, în opinia Iulianei Scântei, rolul CCR a fost de a analiza dacă acțiunile care reieșeau din documentele desecretizate de CSAT „au fost de asemenea intensitate încât să ducă la schimbarea ordinii candidaților și să afecteze un întreg proces electoral”. „Opinia a fost că da. Luându-ne competența din Constituție, de a veghea la respectarea întregii proceduri, am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele arătate de autorități”, a mai punctat Iuliana Scântei. Judecătoarea CCR și-a cerut scuze, dar aceste scuze au fost cerute pentru că CCR „nu a găsit calea de a explica oamenilor că noi nu am pedepsit alegătorii pentru modul în care au votat, ci pentru că un competitor, în raport cu votanții lui, ceilalți votanți și ceilalți competitori, nu a respectat legislația de campanie”. Practic, Iuliana Scântei subliniază că a fost suficient pentru CCR să afle concluzia ședinței CSAT și a menținat că „alte autorități (n.r. În principiu, serviciile) trebuiau să intervină și să completeze, poate că acolo trebuiau să vină răspunsuri mai aplicate”. „Decizia de oprire a unui proces electoral, pentru că a fost încălcată Legea, nu este o sancțiune pentru cetățenii care au votat, indiferent cum au votat. A fost luată pentru ca și cei care au votat, și ceilalți, să beneficieze de un proces electoral corect și informat (...) Nu este suficient includerea în Constituție a unui drept - faptul că ai un drept îți dă vocația la exercitarea lui. Ceea ce contează și a contat la CCR este ca exercitarea dreptului să fie conform cu Legea, asta dă caracterul corect al alegerilor”, a fost concluzia Iulianei Scântei.