Forța de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024. Parlamentul a luat act de scrisoarea președintelui Klaus Iohannis care solicita acest lucru după decizia CSAT. De asemenea, România va permite și antrenarea a 50 de militari ucraineni. Deși sala de plen a fost aproape goală, nu a lipsit circul. Senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă a făcut noi acuzații halucinante. Diana Șoșoacă, senatoare: „De ce trebuie să încărcăm teritoriul României cu soldați? Nu ne-a atacat nimeni, nu am atacat pe nimeni. Pentru ce Iohannis bagă România în război fără acordul Parlamentului. Doresc să solicit ajutor internațional, pentru că suntem băgați într-un război fără să fie cazul și se încearcă discreditarea României prin încercarea de a ataca din Federația Rusă fără...” Bogdan Rodeanu - deputat USR: „Mă văd nevoit să intervin după acest episod maniacal, extremist, pro-rus, cu câteva precizări. E vorba de trupele noastre, de aliații noștri care sunt prezenți printr-un exercițiu pe teritoriul Rommâniei pentru a garanta suveranitatea și integritatea teritorială a României. Multora din sală le-ar fi plăcut ca în lolcul trupelor franceze să fie rusești”. Plenul reunit al Parlamentului a luat act, în şedinţa de marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Legislativul este informat că Forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024. „Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Iohannis, transmisă Parlamentului. Potrivit documentului citat, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”. „În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare. Preşedintele Klaus Iohannis evidenţiază că, „pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie - 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de răspuns a NATO pe teritoriul naţional”. „În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (...) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.