Manastirea Agafton, un loc cu istorie si spiritualitate

Situată în apropierea municipiului Botoșani, Mănăstirea Agafton este cunoscută pentru profunzimea sa istorică și duhovnicească. Potrivit botosaninews.ro, această mănăstire de maici se distinge nu doar prin frumusețea naturală a locului, ci și prin bogata sa moștenire spirituală.

Prima biserică a vechiului schit a fost construită în 1729 de pustnicul Agafton, iar numele mănăstirii provine de la acesta. În 1740, schitul a devenit mănăstire de maici. Între 1840 și 1843, stareța Agafia Curt, cu binecuvântarea Mitropolitului Veniamin Costache, a inițiat construirea unei noi biserici din zid, având planurile realizate de arhitectul Veniamin Velescu de la Mănăstirea Zagavei. Maicile și credincioșii din zonă s-au implicat activ în această lucrare, contribuind cu muncă și resurse financiare.

Biserica a fost sfințită din nou la 6 decembrie 1955 de Mitropolitul Sebastian, asistat de un sobor de stareți și preoți, în frunte cu Protoiereul din Botoșani, Minai Gheorghiu. Totuși, puțini ani mai târziu, decretul 410/1959 a dus la desființarea mănăstirii, iar maicile au fost alungate. Biserica a trecut ulterior la parohia Agafton, iar clădirile mănăstirii au fost transformate într-un azil pentru bătrâni.

Nouă stricaciuni au fost cauzate de cutremurul din 1977, iar în 1978, cu strădania preotului paroh Gheorghe Constantinescu și a consiliului parohial, s-au efectuat lucrări de restaurare, atât la interior, cât și la exterior. Valoarea culturală a acestei mănăstiri este deosebită, întrucât se știe că trei dintre mătușile marelui poet Mihai Eminescu au fost călugărite aici. În copilărie, Eminescu vizita adesea acest loc, fiind profund influențat de atmosfera sa, care se spune că a contribuit la formarea sensibilității sale poetice.

Urmează-ne pe Google News pentru mai multe actualizări.