Postul Sfintelor Paști: o perioadă de reflecție și pocăință
Postul Sfintelor Paști: o perioadă de reflecție și pocăință
Postul Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul Mare, este cel mai lung și mai aspru post din anul bisericesc, având o durată de 40 de zile. Potrivit botosaninews.ro, acesta începe luni și precede Praznicul Învierii Domnului Iisus Hristos.
În această perioadă, un moment important îi revine Canonului Sfântului Andrei Criteanul, numit și Canonul cel Mare, care se oficiază în prima și a cincea săptămână a Postului Mare. În prima săptămână, acest canon este citit în serile de luni până joi, iar în săptămâna a cincea, se cântă integral în cadrul slujbei numite Denia.
Liturghia Darurilor Înainte Sfințite este un alt element distinctiv al acestui post, care se oficiază exclusiv în perioada Postului Mare. Postul Paștelui, denumit și Paresimile, este considerat cel mai riguros dintre toate cele patru posturi de lungă durată ale Bisericii Ortodoxe.
Durata de 40 de zile a acestui post se bazează pe tradiții vechi-testamentare, cum ar fi cele legate de Potopul lui Noe și de călătoria evreilor în pustie. De-a lungul timpului, el a evoluat, iar Biserica Ortodoxă a stabilit o practică uniformă în secolul al IV-lea, conform căreia postul durează șapte săptămâni.
Spre deosebire de Postul Crăciunului, care permite mai multe dezlegări, Postul Mare are doar două zile în care se face dezlegare la pește: Buna Vestire și Duminica Floriilor. În primele două zile ale postului, se recomandă un post complet sau, pentru cei mai slabi, ajunare până spre seară.
În restul postului, credincioșii sunt îndemnați să respecte reguli stricte. De exemplu, în zilele de luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă, se consumă alimente de post o singură dată pe zi, iar duminica de două ori. Din respect pentru această perioadă de pocăință, Biserica a interzis oficierea Sfintei Liturghii în zilele săptămânii, cu excepția sâmbetelor, duminicilor și a sărbătorii Bunei Vestiri.
Pentru a păstra solemnitatea acestui timp, sunt interzise nunțile și serbările onomastice, deoarece aceste festivități nu se potrivesc cu atmosfera de reflecție și smerenie specifică postului. În trecut, legile bizantine reglementau respectarea Postului Paresimilor, interzicând petrecerile și distractiile.
Perioada postului este una de introspecție, când mulți credincioși aleg să se spovedească, pregătindu-se astfel pentru a primi Sfânta Împărtășanie în ziua de Paști.
