Răscoala țăranilor din Moldova și Valahia: Crima secolului la Tudora
Răscoala țăranilor din Moldova și Valahia: Crima secolului la Tudora
Acum 132 de ani, în postul Crăciunului, a avut loc o răscoală terribilă a țăranilor împotriva autorităților locale, iar evenimentele din județul Botoșani au cutremurat întreaga țară. Oamenii, sărăciți de arendași, au resimțit că limita suportabilității a fost atinsă, notesază botosaninews.ro.
Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, majoritatea populației din România era reprezentată de țărani, aceștia fiind, însă, cea mai nedreptățită clasă socială, trăind în condiții precare. Deși reprezentau aproximativ 80% din populație, țărănimile din Moldova și Valahia se zbăteau în analfabetism, sărăcie și alcoolism. Arendașii, care administrau moșiile boierilor, au agravat și mai mult situația.
Potrivit „Raportului Procurorului Tribunalului Județului Botoșani” din 1893, localnicii din comuna Tudora fuseseră oprimați de Vasile Amariucai, un vataf de moșie care a condus cu mână de fier. Ultimii ani ai săi ca primar au fost marcați de violență și abuzuri, ceea ce a dus la o acumulare de resentimente. „Vasile a Mariucai a fost înainte cu 4 ani primar în comuna Tudora, timp de vreo 7 ani. A condus afacerile comunei cu multă destoinicie, însă s-a purtat cu multă violență față de locuitori”, se precizează în raport.
În anul 1888, o răscoală puternică a izbucnit în întreaga țară, când sătenii au atacat autoritățile și au dat foc conacelor. Numai intervenția armatei a putut potoli agitația, dar nemulțumirea a persistat. La începutul decadelor următoare, se simțea un butoi de pulbere gata să explodeze.
Crima secolului s-a petrecut în 1893, în comuna Tudora. Oamenii păreau liniștiți, dar era ca și cum ar fi fost la capătul răbdării. Discontentul a atins cote alarmante, iar intervenția forțată a autorităților nu a atenuat tensiunile.
România sfârșitului de secol XIX era o țară dominată de sărăcie, iar legislația de improprietărire inițiată de Cuza nu a adus schimbări semnificative. Statisticile arată că, în 1906, peste 82% din populația României era analfabetă. „Țuica se consumă în mod excesiv prin aceea ce poporățiunea rurală decade moraliceste și fiziceste”, observa medicul Craniceanu, în „Romania medicilor”.
Răscoala de la 1907, considerată ultima mare revoltă a țăranilor din Europa, părea să fi fost prevăzută de toate aceste tensiuni din județul Botoșani, acolo unde se petrecuseră deja evenimente tragice în anii anteriori.
