ziua taierii capului sfântului ioan botezătorul, o zi de post și tradiții pentru credincioși
ziua taierii capului sfântului ioan botezătorul, o zi de post și tradiții pentru credincioși
Pe data de 29 august, ortodocșii din întreaga țară sărbătoresc ziua taierii capului sfântului Ioan Botezătorul, considerată ultima mare sărbătoare din anul bisericesc. Aceasta este o zi în care creștinii respectă un post strict, fiind interzise anumite activități și obiceiuri.
Potrivit site-ului botosaninews.ro, această zi are o semnificație profundă. Sfântul Ioan Botezătorul, supranumit "Îngerul Pustiei", a avut un rol important în istoria religioasă, fiind ultimul mare prooroc al Israelului. El a fost cunoscut pentru curajul de a condamna păcatul și pentru martiriu, având capul tăiat la insistența Irodiadei, cu ocazia zilei de naștere a regelui Irod. La acea vreme, Ioan era în temniță, fiind închis de Irod pentru că-l criticase pe acesta pentru traiul nelegiuit.
În ziua respectivă, în casa regelui, Irod a fost silit de Irodiadă și Salomeea să-i decapiteze pe sfânt. După ce a fost omorât, trupul lui a fost îngropat de ucenici, în timp ce capul i-a fost îngropat de Irodiadă în curtea sa, notează sursa.
În același timp, în calendarul ortodox există și obiceiuri care se respectă cu sfintenie. În această zi nu se lucrează, nu se spală și nu se fac munci câmpului, pentru a cinsti sfântul martir. Bunicii și credincioșii păstrează tradiții vechi, cum ar fi ducea fructelor la biserică spre sfințire, pomenindu-se în același timp sufletele celor trecuți în neființă.
De asemenea, se obișnuiește să se împartă celor nevoiași mere, pere, struguri și castraveți, iar aceste gesturi simbolizează respect pentru cei plecați și dorința de bine pentru familie și comunitate. Potrivit aceluiași site, De asemenea, nu se consumă preparate din varză în această zi, deoarece există o legătură simbolică cu sfârșitul sfântului Ioan, decapitat pe o capătână de varză, și apoi înviat.
Obiceiurile susțin că, pentru a avea noroc și sănătate, trebuie să se consume doar turte din grâu sau mălai și să se postească până la apusul soarelui. Este interzis consumul de fructe sau băuturi de culoare roșie, reprezentând sângele sfântului martir, iar în gospodării, obiectele ascuțite nu se folosesc, iar pâinea se rupe cu mâna, nu se taie cu cuțitul.
Conform unui articol citat de Capital.ro, tradiția mai spune că, pentru a-ți împlini o dorință, trebuie să postești până seara. În ziua sărbătorii, nu se mănâncă dulciuri și se evită orice act de relaxare în privința alimentației. Aceste practici și obiceiuri sunt păstrate cu drag de bătrâni, iar pe măsură ce timpul trece, sunt din ce în ce mai puțini cei care le cunosc și le respectă.
