Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Leo Grozavu, antrenorul de 58 de ani al FC Botoșani, conduce echipa lideră a Superligii după 13 etape, cu 28 de puncte și cel mai bun atac din campionat, 26 de goluri. Formația traversează o perioadă excelentă, având cinci victorii consecutive.
Tehnicianul a declarat într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor: „Obiectivul clubului e salvarea de la retrogradare și ocuparea unei poziții cât mai liniștitoare, care să nu mai dea emoțiile din anii trecuți.” El a subliniat că jucătorii săi progresează pe măsură ce înțeleg importanța pregătirii pentru viitor.
Grozavu a detaliat și problemele condițiilor de la FC Botoșani, menționând că: „Sunt modeste… încercăm să rezolvăm problema, puțin probabil să reușim. Stadionul e, de asemenea, vechi, spectatorii care vin la joc ar trebui să fie mult mai confortabili. Din păcate, nu se întâmplă.” El a adăugat și dificultățile legate de vestiare și terenul de joc.
Conform botosaninews.ro, Grozavu spune că a discutat de mult timp despre aceste neajunsuri, dar că „lucrurile nu se vor schimba”. Totuși, antrenorul apreciază libertatea oferită pentru a-și face meseria și rămâne optimist în privința evoluției echipei.
FC Botoșani a terminat la egalitate, scor 0-0, partida disputată sâmbătă la Mioveni contra celor de la FC Argeș, într-un meci din etapa a 20-a a Superligii. Întâlnirea a oferit puține momente spectaculoase, iar golurile au lipsit, ambele echipe nereușind să înscrie.
Duelul dintre FC Botoșani și FC Argeș va avea loc sâmbătă, 13 decembrie 2025, de la ora 17:00, pe terenul celor din Mioveni, în cadrul rundei a XX-a a sezonului 2025-2026 din SuperLigă. Antrenorul botoșănenilor, Leo Grozavu, anticipează un meci dificil.
În perioada 6-7 decembrie 2025, municipiul Onești, județul Bacău, a găzduit Campionatul Național de Arme Tradiționale în Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”. La competiție s-au înscris 281 de sportivi din 28 de cluburi, reprezentând 9 județe și 17 orașe.
Controversele recente legate de barajele din România au fost alimentate de interpretări eronate și evenimente izolate, precum acuzația că „francezii fură apa din Vidraru”, dezmințită de specialiști. Incidentul de la barajul Paltinu a generat noi zvonuri alarmiste despre război sau despre măsuri impuse de UE.