Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a anunţat luni mobilizarea a 4,5 milioane de miliţieni în ţară, ca răspuns la "ameninţările" SUA privind desfăşurarea de forţe militare americane în Caraibe. "În această săptămână, voi activa un plan special cu peste 4,5 milioane de miliţieni pentru a garanta acoperirea întregului teritoriu naţional.
Fiul cel mare al prinţesei moştenitoare a Norvegiei Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, a fost inculpat pentru 32 de infracţiuni, dintre care patru violuri, a anunțat procurorul general, citat de Euronews. Hoiby riscă zece ani de închisoare, potrivit sursei citate.Pe lângă cele patru acuzaţii de viol, Hoiby este inculpat pentru abuz în relaţiile apropiate, acte de violenţă, încălcarea libertăţii şi pentru filmarea şi înregistrarea de materiale video fără consimţământ, a explicat procurorul general Sturla Henriksbo, în cadrul unei conferinţe de presă.
Google va construi prima centrală nucleară Hermes 2 în Oak Ridge, Tennessee, în parteneriat cu startup-ul Kairos Power, a anunţat gigantul american, citat de news.ro. Dezvoltarea inteligenţei artificiale a creat o nevoie acută de energie pentru companiile de tehnologie, care se orientează inclusiv către energia nucleară pentru a satisface această nevoie.
Femeia bănuită că i-ar fi vândut lui Matthew Perry, vedeta serialului „Friends”, ketamina care i-a provocat moartea va pleda vinovat, a anunţat luni Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, informează AFP. Supranumită în anumite cercuri de la Hollywood „Regina ketaminei”, Jasveen Sangha, în vârstă de 42 de ani, „urmează să pledeze vinovat în mod oficial în săptămânile care urmează”, a precizat parchetul federal din California într-un comunicat.
Preşedinta Parlamentului sârb, Ana Brnabic, a cerut luni Uniunii Europene, Regatului Unit şi Statelor Unite o "reacţie fermă" la ceea ce a descris drept "violenţă brutală" din partea protestatarilor care, timp de luni de zile, acuză guvernul de la Belgrad că este autoritar şi corupt, informează EFE, preluată de Agerpres.Brnabic a făcut această solicitare în timpul unei întâlniri cu diplomaţi din Statele Unite, Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit. Ea le-a spus că protestatarii atacă zilnic clădirile poliţiei, instanţelor, procuraturii şi ale Partidului Naţional Socialist (SNS) al preşedintelui Aleksandar Vucic.Preşedinta Parlamentului, membră a Partidului Naţional Socialist (SNS), a declarat în cadrul întâlnirii că un astfel de comportament reprezintă un atac la adresa ordinii constituţionale, a libertăţii presei şi a siguranţei cetăţenilor şi, prin urmare, a cerut o "reacţie fermă şi fără echivoc" din partea comunităţii internaţionale, potrivit unui comunicat oficial.Valul de proteste în masă a început după prăbuşirea, la sfârşitul anului trecut, a unui acoperiş la gara Novi Sad, recent renovată, soldată cu moartea a 16 persoane.Cererea iniţială de responsabilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte atribuirea şi executarea proiectului, realizat de companii chineze, s-a transformat într-un denunţ al autoritarismului guvernamental, în solicitări de îmbunătăţire a statului de drept şi de organizare de alegeri anticipate.Brnabic a declarat luni la radioul Pink că prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad nu a fost un accident, ci un act de "subversiune" intenţionat şi planificat din străinătate pentru a declanşa o revoluţie împotriva guvernului.Această acuzaţie a fost difuzată pe scară largă de către instituţiile media apropiate guvernului.Mai multe organizaţii studenţeşti şi reprezentanţi ai opoziţiei i-au cerut lui Brnabic să vină cu dovezi ale acestei acuzaţii în faţa Parchetului sau, în caz contrar, să fie pusă sub acuzare pentru răspândire de ştiri false şi propagare a panicii.Demonstraţiile, în mare parte paşnice până acum, au devenit violente în ultimele zile, după ce peste 80 de protestatari au fost răniţi miercurea trecută în ceea ce au descris drept atacuri brutale ale "bătăuşilor" din SNS şi din poliţie.Vucic a anunţat duminică "măsuri decisive" în următoarele zile împotriva "bandiţilor care seamănă violenţă pe străzi" şi a convocat o reuniune a Consiliului Naţional de Securitate pentru marţi, fără a explica motivul.
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a acuzat Coreea de Sud şi Statele Unite că îşi manifestă „voinţa de a începe un război” prin manevrele lor militare comune şi a promis o expansiune rapidă a arsenalului nuclear al ţării sale, a relatat marţi agenţia de stat KCNA. Declaraţiile au fost făcute în timpul inspecţiei de luni a distrugătorului de 5.000 de tone Choe Hyon, primul de acest tip dezvoltat de Phenian, liderul nord-coreean supervizând testul integrat al sistemelor de arme şi instruire a marinarilor, conform agenţiei citate de Agerpres.
Preşedintele american Donald Trump a declarat, luni, că a început pregătirile pentru o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. Anunțul vine după ce a avut în cursul zilei reuniuni la Washington cu omologul său ucrainean şi cu mai mulţi lideri europeni pentru a încerca să obţină progrese în direcţia păcii în Ucraina, informează agenţiile internaţionale de presă.
Statele Unite au revocat vizele a peste 6.000 de studenţi străini de la înăsprirea regulilor impuse de administraţia preşedintelui Donald Trump pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale, a declarat luni un oficial american, relatează AFP. Principalele cauze au fost „depăşirea duratei de şedere autorizate şi încălcarea legii”, a precizat acest oficial din cadrul Departamentului de Stat sub protecţia anonimatului, subliniind că, în „marea majoritate a cazurilor”, era vorba de „agresiune, conducerea sub influenţa alcoolului, furt şi sprijin pentru terorism”, scrie Agerpres.
Ucraina va promite să cumpere arme americane în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțate de Europa, în încercarea de a obține garanții de securitate din partea SUA după încheierea unui acord de pace cu Rusia, potrivit unui document consultat de Financial Times. Conform propunerilor, Kievul și Washingtonul ar urma să încheie și un acord în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru producerea de drone împreună cu companii ucrainene care au fost pionieri în această tehnologie după invazia rusă din 2022.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut luni "sporirea sancţiunilor" împotriva Rusiei dacă negocierile privind Ucraina eşuează, informează AFP, preluată de Agerpres.Macron a făcut aceste declaraţii la finalul unei întâlniri la Casa Albă cu preşedintele SUA, Donald Trump, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi alţi lideri europeni.„Dacă acest proces ar fi respins, suntem cu toţii de acord că sancţiunile vor trebui să fie sporite şi, în orice caz, trebuie avută o poziţie care pune mai multă presiune pe partea rusă”, a declarat preşedintele francez reporterilor la Washington.El a mai declarat că problema posibilelor concesii teritoriale ale Ucrainei nu a fost abordată în timpul discuţiilor de la Casa Albă.„Nu am discutat deloc acest subiect astăzi„, a declarat preşedintele francez reporterilor. „Şi din două motive.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că „toţi copiii ucraineni trebuie returnaţi”, referindu-se la minorii separaţi de părinţii şi bunicii lor în timpul războiului din Ucraina şi pe care Rusia doreşte să-i dea spre adopţie, fără a permite familiilor lor să-i recupereze, informează EFE. Von der Leyen a declarat că aceasta „ar trebui să fie una dintre principalele priorităţi” ale negocierilor de pace dintre Ucraina şi Rusia, în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu preşedintele SUA, Donald Trump, căruia i-a mulţumit pentru că a menţionat importanţa problemei, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu liderii Franţei, Germaniei, Regatului Unit, Finlandei şi Italiei, scrie Agerpres.
Şefii unora dintre cele mai apropiate ţări aliate ale Statelor Unite nu au fost întâmpinaţi luni de preşedintele Donald Trump însuşi, de vicepreşedintele JD Vance sau de secretarul de stat Marco Rubio la sosirea lor la Casa Albă, unde urmau să discute despre Ucraina. În schimb, Monica Crowley, şefa protocolului Casei Albe, a fost oficialul administraţiei însărcinat să îi întâmpine cu strângeri de mână şi, în unele cazuri, cu un sărut pe obraz, relatează Reuters, scrie News.ro.