Cu o săptămână înainte să expire ultimatumul dat Rusiei, Trump se arată dezgustat de operațiunile Moscovei în Ucraina și reiterează că urmează să impună sancțiuni. Președintele american a subliniat însă că nu știe dacă aceste sancțiuni vor produce efectul dorit și, implicit, încetarea focului, anunță Reuters.
Într-un articol de opinie publicat în Financial Times, reputatul profesor și copreședinte al Institutului Itinera, Marc de Vos, a explicat de ce Uniunea Europeană a cedat în mod repetat în fața lui Donald Trump, de la disputa comercială la creșterea cheltuielilor pentru apărare. Redăm mai jos textul de opinie integral publicat de Marc de Vos în publicația citată: „Europa a intrat în vară cu perspectiva unui divorț transatlantic, în timp ce viitorul Ucrainei, al NATO și al comerțului rămânea incert.
Posibilitatea de a lupta din locații netradiționale este o prioritate tot mai mare pentru Occident, pe fondul temerilor legate de un eventual conflict cu inamici precum Rusia sau China și al riscului ca bazele fixe să fie distruse la începutul unui conflict. Pentru Ucraina, dispersarea, mobilitatea și agilitatea au fost esențiale pentru ca forțele aeriene ale țării să supraviețuiască atacului Rusiei, scrie Business Insider.
Ucraina desfășoară cel mai ambițios plan al său de construcție de fortificații de la începutul războiului și până acum în încercarea de a opri ofensiva de vară a Rusiei. Însă, pariul defensiv al armatei Kievului, care se confruntă atât cu atacurile neîncetate ale unităților rusești de asalt, cât și cu amenințarea constantă a dronelor kamikaze, pare să aibă șanse din ce în ce mai mici de reușită.
Atmosfera de-o parte și de alta a Strâmtorii Taiwan este mai febrilă decât a fost vreodată în ultimele decenii. China desfășoară din ce în ce mai multe incursiuni militare în regiune, în timp ce întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a pus din nou sub semnul întrebării sprijinul Statelor Unite pentru Taiwan în cazul în care se va declanșa o criză.
Șeful apărării din Estonia a declarat că orice decizie privind retragerea trupelor americane din Europa va fi discutată cu NATO, în contextul în care liderii din regiune se pregătesc pentru posibile acțiuni unilaterale în cursul acestui an. Ministrul Apărării Hanno Pevkur, care s-a alăturat omologilor săi baltici într-o vizită la Washington săptămâna trecută, a declarat că nu a primit nicio garanție din partea secretarului american al Apărării Pete Hegseth cu privire la menținerea nivelului trupelor pe flancul estic al NATO, scrie Bloomberg.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a impus taxe vamale exorbitante pentru exporturile din zeci de parteneri comerciali, între care Canada, Brazilia, India şi Taiwan, insistând cu planurile sale de a reordona economia mondială, înainte de termenul-limită de vineri privind acordurile comerciale, scrie Reuters. Trump a stabilit taxe între care una de 35% pentru multe produse din Canada, 50% pentru Brazilia, 25% pentru India, 20% pentru Taiwan şi 39% pentru Elveţia, potrivit unui ordin executiv preşedinţial, notează News.ro.
Justin Timberlake a anunțat pe rețelele sociale că a fost diagnosticat cu boala Lyme. Dezvăluirea vine la încheierea turneului mondial Forget Tomorrow, pe parcursul căruia a fost criticat de fani pentru performanțele slabe.
Agenţia spaţială a Rusiei (Roscosmos) şi NASA au convenit să continue să exploateze împreună Staţia Spaţială Internaţională (ISS) până în 2028, a anunţat joi directorul instituţiei ruse, după prima întâlnire faţă în faţă cu omologul său american de după anul 2018. „Dialogul a decurs bine.
Fosta vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, a anunțat joi că va lansa o carte în care va povesti despre campania sa pentru președinție din 2024, relatează POLITICO. „Cred că este important să împărtășesc ceea ce am văzut, ceea ce am învățat și ceea ce știu că este necesar pentru a merge mai departe”, a declarat fosta vicepreședintă în anunțul publicat pe X.
Poliţia germană investighează ca posibil act de sabotaj focul izbucnit la cabluri de pe calea ferată, ceea ce a provocat joi o perturbare masivă a traficului feroviar regional şi pe distanţe lungi între oraşele Duisburg şi Dusseldorf, în vestul Germaniei, potrivit EFE, preluată de Agerpres.Ancheta a fost preluată de brigada pentru delicte politice a Poliţiei din Dusseldorf, a declarat Raimund Dockter, purtătorul de cuvânt al acestei instituţii.„Pentru moment este exclusă posibilitatea unui accident, de aceea pornim de la premisa că este vorba de un act de sabotaj”, a afirmat el.Un responsabil al Deutsche Bahn (DB) a lăsat să se înţeleagă că este puţin probabil ca situaţia să poată fi remediată înainte de vineri la ora prânzului. În afară de mai multe linii pentru navetişti, incendiul declanşat la nivelul cablurilor a provocat devieri şi întârzieri de trenuri pe distanţe lungi către Berlin, Frankfurt (sud) şi Ţările de Jos, printre altele.Nu este prima oară când poliţia investighează daune provocate cablurilor feroviare pornind de la ipoteza că ar putea fi vorba de acte de sabotaj, într-un context în care creşte preocuparea cu privire la protejarea infrastructurilor critice.Un caz răsunător a avut loc pe 8 octombrie 2022, când în mare parte din nordul Germaniei traficul feroviar a fost întrerupt timp de câteva ore, deşi în final Parchetul General a ajuns la concluzia că a fost vorba probabil de o tentativă de furt de cabluri de cupru.În februarie, un incendiu care a provocat perturbări în traficul feroviar de la periferia Berlinului a fost revendicat de un grup extremist de stânga care intenţiona să saboteze producţia fabricii Tesla din Grunheide.În urmă cu un an, o declaraţie atribuită aceleiaşi grupări revendica întreruperea traficului feroviar pe distanţe lungi între Hamburg şi Bremen, în nordul ţării, iar câteva zile mai târziu, între Hamburg şi Berlin, cu acelaşi modus operandi.Obiectivul respectivelor acţiuni, conform manifestului publicat pe platforma de stânga Indymedia, era de a ataca "rutina capitalistă" şi căile ferate ca parte a "infrastructurii militare a NATO".Cu toate acestea, poliţia nu a reuşit să-i găsească pe niciunul dintre presupuşii autori.
Statele Unite şi alte 13 ţări aliate au acuzat joi Iranul că duce o politică de „asasinate şi răpiri” în străinătate, potrivit unei declaraţii comune, relatează AFP. „Suntem unite în opoziţia noastră faţă de încercările serviciilor de informaţii iraniene de a ucide, răpi şi hărţui persoane în Europa şi America de Nord, încălcând flagrant suveranitatea noastră”, se arată în declaraţia comună.