Comitatul Palm Beach din Florida a aprobat marţi redenumirea unei secţiuni de drum care duce la reşedinţa preşedintelui american Donald Trump, clubul Mar-a-Lago, după numele republicanului. Prin acest acord, secţiunea din Southern Boulevard (SR 80) dintre Kirk Road şi South Ocean Boulevard va purta numele de „President Donald J.
Un tribunal din Turcia a blocat accesul la Grok, chatbotul dezvoltat de compania xAI fondată de Elon Musk, după ce acesta a generat răspunsuri care, potrivit autorităţilor de la Ankara, conţineau insulte la adresa preşedintelui Tayyip Erdogan, potrivit Reuters. Aspecte legate de partizanatul politic, discursul instigator la ură şi acurateţea chatboţilor AI constituie o preocupare cel puţin de la lansarea ChatGPT al OpenAI în 2022, Grok trebuind să şteargă postări cu tropi antisemiţi şi laude pentru Adolf Hitler, după o serie de sesizări.
Donald Trump s-a lăudat, în cadrul unei întâlniri restrânse de anul trecut cu donatorii săi de campanie, că l-a amenințat pe Vladimir Putin cu „bombardarea Moscovei”, ca măsură de represalii în cazul în care Rusia va ataca Ucraina, conform unei înregistrări audio obținute de CNN. „I-am spus lui Putin: «Dacă intri în Ucraina, voi bombarda Moscova până vă iau dracii».
Preşedintele american Donald Trump ia în considerare să trimită Ucrainei un sistem suplimentar de rachete Patriot, în contextul intensificării atacurilor ruseşti. Casa Albă a cerut Pentagonului opţiuni pentru a furniza mai multe arme, inclusiv un sistem Patriot, scrie ziarul american Wall Street Journal, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
Guvernul Macedoniei de Nord a declarat marţi stare de urgenţă pe o perioadă de 30 de zile în toată ţara din cauza incendiilor de pădure agravate de secetă, căldură extremă şi vânt puternic, informează EFE, preluată de Agerpres."Acest lucru necesită o abordare integrată şi o acţiune coordonată din partea tuturor instituţiilor relevante: Armată, Poliţie, Pompieri, Centrul de Management al Crizelor, Direcţia de Protecţie şi Salvare şi municipalităţi", a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Marija Miteva, într-o conferinţă de presă la Skopje.Pe scurt, starea de urgenţă înseamnă mobilizarea tuturor resurselor disponibile, a subliniat Miteva.Circa 1.000 de oameni, inclusiv voluntari, se luptă cu cele nouă incendii de pădure active din ţară.În ultimul val de incendii, un om şi-a pierdut viaţa luni, în apropierea capitalei.Terenul muntos pe care sunt active incendiile, temperaturile ridicate şi vântul puternic din sud reprezintă o provocare pentru echipele de intervenţie.Un val de căldură a afectat întreaga regiune balcanică din iunie, temperaturile depăşind adesea 40 de grade.La Skopje, luni s-au înregistrat 42,2 grade Celsius, puţin sub recordul istoric de 42,8 grade Celsius măsurat în capitală în 2007.Cea mai ridicată temperatură din Macedonia de Nord, de 45,7 grade Celsius, a fost înregistrată pe 24 iulie 2007, în oraşul Demir Kapija, în partea centrală a ţării.
Programul nuclear iranian a fost întârziat „cu siguranţă cu câteva luni” de atacurile israeliene şi americane, a afirmat marţi şeful serviciului francez de informaţii externe (DGSE), Nicolas Lerner, scrie Ouest France.Întrebat la postul de televiziune LCI despre impactul acestor atacuri asupra instalaţiilor nucleare iraniene, directorul general al Direcţiei Generale de Securitate Externă a răspuns: „Fără îndoială, câteva luni cu siguranţă, fără îndoială, o întârziere a programului aşa cum fusese conceput industrial”.Starea programului iranian după atacurile israeliene şi americane din iunie este subiectul multor întrebări.Că este vorba de capacitatea de a îmbogăţi uraniul, de a proiecta un focos nuclear sau de a-l integra într-o rachetă, „evaluarea noastră de astăzi este că fiecare dintre aceste etape a fost foarte grav lovită, foarte grav deteriorată şi că programul nuclear iranian aşa cum îl ştiam a fost mult, mult întârziat”, a adăugat Nicolas Lerner.”Aceasta este o realitate care, cu toate acestea, trebuie încă ajustată", a precizat el.Şeful DGSE a confirmat faptul că, „în acest moment, niciun serviciu de informaţii din lume nu este capabil sau nu a fost capabil în primele ore după aceste atacuri să aibă o evaluare perfectă, completă a ceea ce s-a putut întâmpla”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, programul nuclear a fost întârziat „cu cel puţin doi ani”, contrazicând primul raport preliminar ultrasecret al spionajului SUA care, citat de presa americană, stabilea că bombardarea Iranului a întârziat programul său nuclear doar cu câteva luni.„Două elemente îndeamnă la prudenţă”, a subliniat însă şeful DGSE: soarta unei părţi din stocul de uraniu puternic îmbogăţit şi riscul ca Teheranul să-şi continue clandestin programul nuclear.„Există un consens că materialul, cele 450 de kilograme de uraniu îmbogăţit, în parte să fi fost distrus, dar acest material rămâne în mâinile regimului”, a explicat el.„Nu suntem capabili să-l urmărim cu certitudine”, a adăugat el, „în special până când AIEA nu îşi va relua activitatea şi de aceea asta este atât de important”.La începutul lunii iulie, Iranul şi-a suspendat oficial cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), însărcinată cu siguranţa nucleară.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avut o întrevedere cu prinţul moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, a anunţat diplomaţia saudită marţi seară, la două săptămâni după armistiţiul dintre Iran şi Israel. Mohammed bin Salman „a reafirmat poziţia regatului în favoarea dialogului şi recurgerii la mijloacele diplomatice ca unică modalitate de soluţionare a diferendelor”, a indicat Riadul pe X, postând o fotografie a întâlnirii, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Patru canadieni, printre care militari, au fost arestaţi pentru tentativă de formare a unei miliţii cu scopul de a prelua cu forţa controlul asupra unui teritoriu din regiunea Quebec, a anunţat marţi poliţia federală, notează AFP, preluată de Agerpres, și The Guardian. Materialul descoperit de poliție, inclusiv explozibili și puști de asalt, reprezintă cea mai mare cantitate de arme confiscată vreodată în cadrul unei anchete privind terorismul, precizează sursele citate.
Europa de Vest a trecut prin cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată, cu temperaturi „extreme” care au afectat regiunea prin valuri de căldură consecutive, a transmis miercuri monitorul UE pentru climă, Copernicus. La nivel mondial, luna iunie a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată, continuând o serie de temperaturi ridicate în ultimii ani, pe măsură ce planeta se încălzeşte ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră ale omenirii.
În ultimele 48 de ore, președintele american Donald Trump a rostit probabil cele mai ferme declarații de până acum cu privire la înarmarea Ucrainei. În același timp, Kremlinul a dat de înțeles în mod clar Casei Albe că nu este interesat de o soluție realistă și negociată a conflictului, scrie CNN într-o analiză.
O nouă expediție va fi organizată pentru a găsi avionul celebrei femei-pilot Ameliei Earhart, dispărut acum 88 de ani. Oamenii de știință cred că Earhart s-ar fi putut prăbuși pe o insulă îndepărtată din Pacificul de Sud, relatează NBC.
Roman Starovoit, ministrul rus al Transporturilor, demis zilele trecute, și care a fost găsit mort, cu o rană provocată de glonț, într-un parc din afara Moscovei, era implicat într-o anchetă oficială privind deturnarea de fonduri destinate consolidării frontierei cu Ucraina, au declarat două surse pentru Reuters. Președintele Vladimir Putin l-a demis luni pe Roman Starovoit, fost guvernator al regiunii Kursk, din funcția de ministru al Transporturilor și i-a cerut adjunctului lui Starovoit să-l înlocuiască.