Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski merge miercuri la Strasbourg pentru a se adresa Consiliului Europei. Vizita are ca obiectiv principal proiectul de înfiinţare a unui tribunal special, destinat să-i aducă în faţa justiţiei pe conducătorii ruşi pentru invazia asupra Ucrainei, informează luni AFP, citată de Agerpres.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că Rusia îşi intensifică producţia de rachete hipersonice cu rază medie de acţiune Oreşnik, o armă pe care a lansat-o pentru prima dată împotriva Ucrainei în noiembrie anul trecut, relatează Reuters, preluat de News.ro. „Producţia în serie a celui mai recent sistem de rachete cu rază medie de acţiune Oreşnik este în curs”, a declarat Putin într-un discurs televizat adresat cadeţilor militari absolvenţi.
Armata israeliană anunţă că a desfăşurat atacuri cu scopul de a „bloca căile de acces” în instalaţia subterană de îmbogăţirea uraniului de la Fordo, luni, în cea de-a 11-a zi Războiului Israelului împotriva Iranului, relatează AFP, potrivit News.ro. Rachetele armatei lui Benjamin Netanyahu au lovit și închisoarea Evin din nordul Teheranului, un simbol puternic al sistemului de guvernare iranian.
Autoritățile din Republica Moldova au interzis accesul pe teritoriul țării pentru 152 de ruși care urmau să participe la Campionatului European de Kickboxing. De asemenea, au fost interziși și 64 de cetățeni belaruși, precum și alți cetățeni georgieni și azeri, transmite TVR Moldova.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu ministrul iranian de Externe, că loviturile Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare ale Iranului au fost „o agresiune absolut neprovocată”, fără „nicio bază sau justificare”. „Aceasta este o agresiune absolut neprovocată împotriva Iranului; nu are nicio bază sau justificare”, a declarat Vladimir Putin luni, potrivit TASS.
Belgia s-a activat în culise pentru a încerca să obţină „un maximum de flexibilitate" în legătură cu obiectivul stabilit pentru ţările NATO de a aloca cel puţin 5% din PIB pentru cheltuielile de securitate, a afirmat luni şeful diplomaţiei belgiene, Maxime Prevot. "Poate că nu am făcut-o printr-o declaraţie zgomotoasă cum a procedat Spania, dar pot să vă asigur că diplomaţia noastră s-a activat de mai multe săptămâni pentru a obţine mecanismele de flexibilitate (...) care vor putea contribui la reducerea poverii participării Belgiei", a declarat Prevot la postul public de radio francofon RTBF, conform AFP, potrivit Agerpres.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a solicitat luni acces la instalaţiile nucleare iraniene pentru a putea stabili ceea ce s-a întâmplat cu stocul de uraniu îmbogăţit la un nivel apropiat de pragul de concepere a unei bombe atomice, relatează France Presse, preluată de Agerpres. „Trebuie să li se permită inspectorilor să revină” la faţa locului şi „să facă o inventariere a stocurilor de uraniu, în special a celor 400 de kg îmbogăţite la un nivel de 60%”, a declarat Rafael Grossi în deschiderea unei reuniuni de urgenţă a AIEA, al cărei sediu se află la Viena, în Austria.
Închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran „ar fi extrem de periculoasă”, a avertizat luni şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, reiterând că Uniunea Europeană pledează pentru o soluţie diplomatică şi detensionare, relatează AFP, potrivit Agerpres. Reuniţi luni la Bruxelles, miniştrii europeni de externe se vor concentra asupra unei soluţii diplomatice după atacurile americane fără precedent asupra instalaţiilor nucleare iraniene.
Comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunţat că Ucraina urmează să-şi intensifice atacurile împotriva ţintelor militare ruse - în adâncime în Rusia -, la trei săptămâni după atacul spectaculos care a vizat mai multe baze aeriene pe teritoriul rus. Cu o zi înaintea unor negocieri între Kiev şi Moscova la Istanbul, la 2 iunie, Ucraina a atacat mai multe aerodromuri ruseşti, până la mii de kilometri de frontieră, după ce a introdus în mod clandestin în Rusia drone explozive în cadrul unei operaţiuni complexe.
Ministrul culturii din Polonia, Hanna Wroblewska, a confirmat luni că ţara sa pune la punct ultimele detalii ale unui plan de relocare şi protejare a patrimoniului artistic în alte ţări în cazul unei invazii ruse. Într-o conferinţă de presă susţinută luni la Varşovia, Wroblewska a declarat că planul de contingenţă, care va fi gata înainte de sfârşitul anului, este „absolut necesar, deoarece războiul din Ucraina ne-a învăţat că (o invazie rusă) ar declanşa un război nu doar pentru teritoriu, nu doar pentru a ne distruge identitatea naţională, ci şi cultura noastră", transmite EFE, potrivit Agerpres.
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni. Conform sondajului realizat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), 41% dintre români spun că alegerea lui Trump este un lucru bun pentru pacea în lume, în timp ce 21% consideră că este un lucru rău, iar 38% sunt de părere că nici una, nici alta.
Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris, din 2024, au costat aproximativ 6 miliarde de euro din bani publice, a anunţat, luni, Curtea de Conturi a Franţei într-o „primă estimare" publicată luni. Curtea de Conturi a evaluat „cheltuielile de organizare la 2,77 miliarde de euro, dintre care 1,4 miliarde pentru securitate, şi "cheltuielile legate de infrastructură, la 3,19 miliarde de euro", informează AFP, potrivit Agerpres.