Foarte mulți părinți se plâng că nu își mai pot dezlipi copiii de pe telefoane decât cu descarcerarea. Copiii petrec ore nesfârșite pe rețele sociale sau jucând jocuri online, cu consecințe nefaste pentru dezvoltarea lor ca viitori adulți. Mesajele transmise, direct sau indirect prin intermediul rețelelor sociale au efecte negative asupra dezvoltării copilului, conform studiilor întreprinse de psihologi. Principalele mesaje nocive și efectele lor sunt: „Valoarea ta depinde de validarea online” – copii de astăzi se compară nu cu colegii de clasă sau vecinii, ci cu lumea întreagă. Indiferent ce fac, vor afla că există altcineva care face mai mult, mai bine, mai amuzant etc. Efectul este scăderea stimei de sine, anxietate socială, presiune constantă pentru a se conforma trendurilor. „Imaginea fizică este esențială pentru succes” – imaginile prelucrate postate de alții duc la nemulțumire față de propriul corp. De aici apar tulburări alimentare, nemulțumire față de corp, comparații nesănătoase. „Trebuie să fii mereu prezent și activ online” – mult prea multă importanță este acordată vieții online în defavoarea lumii reale. Asta duce la dependență digitală, oboseală, reducerea timpului pentru activități offline. „Opiniile extreme atrag mai multă atenție” – mesajele cu conținut extrem au o propagare mult mai rapidă în mediul online datorită algoritmilor platformelor, algoritmi care se axează pe emoții, nu pe rațiune. De aici apar provocările dăunătoare, polarizarea, expunerea la discursuri radicale, influențarea opiniilor. „Trendurile și consumul definesc identitatea” – moda și ultimele gadgeturi sunt extrem de promovate din motive publicitare și creează impresia printre copii că dacă nu le ai, nu exiști. Asta creează materialism, presiune financiară, uniformizarea stilului personal. „Viața ta trebuie documentată și expusă” – cine nu postează tot timpul nu este prezent, nu are prieteni, asta e ideea mesajului. Duce la pierderea intimității, vulnerabilitate la hărțuire sau manipulare. „Popularitatea online înseamnă succes real” – timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor duce la o confuzie între realitate și imaginea creată online, apoi se ajunge la frustrare când rezultatele nu corespund, pentru că de obicei nu corespund, succesul online nu înseamnă nimic uneori în viața reală. Toate aceste efecte nasc adicții față de rețele sociale din partea tinerilor, de multe ori neînțelese de părinți sau neconsiderate periculoase până când deja e prea târziu. Comportamentul compulsiv al copiilor poate fi explicat datorită acestei dependențe creată interacțiunile online. Cele mai importante efecte le-am redat în tabelul de mai jos: Limitări pentru copii pe platforme Ce trebuie să știe părinții este că au un cuvânt de spus. În urma presiunilor din partea diferitelor organisme guvernamentale sau ca urmare a unor anchete jurnalistice, platforme ca Instagram, Facebook, TikTok au introdus limitări pentru protecția copiilor sau anumite acțiuni care au nevoie de acordul unui părinte. Trecem în revistă cele mai importante măsuri active și în România, pe cele mai importante platforme, precum și modul în care adolescenții sau chiar copiii mici le ocolesc, dacă părinții lor nu cunosc aceste limitări. Instagram (Meta) Conturi private implicit pentru sub 16 ani Restricționarea mesajelor de la adulți necunoscuți „Take a Break” – notificări de pauză Reclame fără targetare comportamentală pentru 18 ani Facebook (Meta) Verificare AI estimare vârstă (poze/selfie + garanție adulți) Eliminarea reclamelor sensibile pentru minori TikTok Limită implicită 60 min/zi pentru mai puțin de 18 ani Setări private pentru mai puțin de 16 ani Mesaje de avertizare la conținut riscant YouTube YouTube Kids – platformă dedicată Dezactivarea autoplay pentru cei cu mai puțin de 18 ani Limitarea reclamelor personalizate pentru cei sub 18 ani Snapchat Family Center – control parental Filtre de locație dezactivate implicit pentru minori Părinții care cunosc aceste limitări impuse de platforme pot interveni și le pot activa pentru a crește siguranța copilului în mediul online. Însă, după cum se vede, sunt relativ ușor de evitat de tineri, de aceea efectul lor este redus, conform unor studii ale EU Kids Online și ale sondajelor de la Save the Children Romania. Ce pot face părinții? Pornind de la măsurile implementate de rețelele sociale și limitările lor reale, acțiunile concrete pe care le poate lua un părinte pentru a-și proteja copilul pe rețele sociale se împart în patru direcții mari: configurare tehnică, supraveghere activă, educație digitală și comunicare constantă. Configurare tehnică a conturilor și dispozitivelor Acțiuni imediate: Supraveghere activă Educație digitală Comunicare constantă și sprijin emoțional