Președinta Comisiei Europene a supraviețuit joi moțiunii de cenzură în Parlamentul European, un instrument rar folosit, care a dezvăluit nemulțumirea mai multor grupuri politice față de stilul de conducere al Ursulei von der Leyen și față de politicile sale tot mai de dreapta, scrie AFP. Potrivit HotNews, au votat pentru demiterea Ursulei von der Leyen 175 de eurodeputați, iar împotrivă – 360. 18 eurodeputați s-au abținut. Pentru a trece, moțiunea avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentarii europeni, adică 357. Din cei 720 de deputați europeni, doar 553 s-au prezentat pentru a vota. În ciuda sprijinului acordat de propriul Partid Popular European, precum și de socialiști, liberalii din Renew și Verzii, mulți deputați europeni din aceste grupuri nu s-au prezentat la vot. În vreme ce a supraviețuit votului, ala cum era de așteptat, von der Leyen se confruntă în continuare cu probleme. Votul – prima moțiune de cenzură de acest fel din 2014 – a expus opoziția politică tot mai mare față de o președintă a Comisiei care pare să fi virat spre dreapta, ceea ce a pus-o în conflict cu două dintre principalele partide care au adus-o la putere. Von der Leyen a supraviețuit, dar familiile politice de pe întreg spectrul politic au folosit procedura pentru a-și exprima nemulțumirile față de Comisie, fie că este vorba de transparență și centralizarea excesivă a puterii, de diluarea Pactului verde sau de acuzații de încălcare a procedurilor instituționale ale UE, scrie Politico. Acest lucru a zguduit coaliția de partide care susțin al doilea mandat al lui von der Leyen, socialiștii și liberalii fiind din ce în ce mai în dezacord cu președinta Comisiei. În perioada premergătoare votului, ambele grupuri au amenințat că se vor abține, acuzând Comisia că se îndreaptă spre dreapta. Liberalii au renunțat, spunând că nu vor să ia parte la „jocurile” extremei drepte, potrivit unui purtător de cuvânt al Renew. Socialiștii au urmat exemplul joi seara, după ce au obținut o concesie din partea lui von der Leyen cu privire la bugetul pe termen lung al UE, pe care Comisia urmează să îl prezinte săptămâna viitoare.