Inginerul Dumitru Clipaciuc, șeful Secției de Drumuri Naționale (SDN) Botoșani, a obținut în instanță anularea celei de-a doua sancțiuni disciplinare aplicate în 2024 de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Hotărârea Tribunalului Iași marchează nu doar o reparație juridică individuală, ci și un nou episod într-o serie tot mai amplă de procese intentate împotriva conducerii DRDP. „Admite cererea formulată de reclamantul Sindicatul Drumarilor Elie Radu, în numele şi pentru membru de sindicat Clipaciuc Dumitru, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași. Anulează sancțiunea disciplinară nr. 3/12906/02.09.2024”, se arată în motivarea instanței. Tribunalul obligă, de asemenea, instituția pârâtă la plata tuturor drepturilor salariale pierdute în cele 60 de zile în care Clipaciuc a fost retrogradat ilegal din funcție, precum și a onorariului de avocat, în valoare de 4.500 de lei. Sancțiunea care a generat procesul a fost aplicată în luna mai 2024, sub forma unui avertisment disciplinar. Considerând măsura nejustificată și lipsită de fundament legal, Dumitru Clipaciuc a contestat-o în instanță, beneficiind de sprijinul Sindicatului Drumarilor „Elie Radu”, care i-a asigurat și reprezentarea juridică. Deși decizia instanței nu este definitivă, DRDP Iași este deja obligată să plătească despăgubirile stabilite, într-un moment în care presiunile și tensiunile din interiorul instituției devin tot mai vizibile. Consecințele sancțiunii impuse lui Clipaciuc s-au făcut simțite imediat în structura SDN Botoșani. Timp de luni de zile, nicio persoană nu a preluat oficial responsabilitățile de conducere, atribuțiile fiind delegate temporar, fără asumarea completă a prerogativelor. Abia la sfârșitul lunii august, DRDP Iași l-a numit interimar pe Cătălin Leahu, angajat al Districtului Dorohoi. Măsura a fost însă una de tranziție – în noiembrie, Clipaciuc și-a reluat oficial funcția. Situația de la Botoșani este cu atât mai îngrijorătoare cu cât întreaga structură locală a fost afectată de reorganizări. Funcțiile de inginer au fost desființate, iar personalul calificat a fost relocat la Iași. În schimb, în organigramă a fost introdus un post nou, despre care angajații afirmă că ar fi fost creat special pentru o persoană loială conducerii regionale. „Au venit în control, nu au spus ce caută, nu au prezentat vreo sesizare și nici n-au completat registrul de control. Au ridicat documente fără să întocmească vreun proces-verbal”, susțin surse din cadrul SDN Botoșani, sub protecția anonimatului. Ultimul control de acest fel ar fi avut loc în data de 28 mai 2025. Cazul lui Clipaciuc nu este izolat. Pe rolul Tribunalului Iași sunt înregistrate cel puțin șapte procese intentate de angajați ai DRDP, toate având ca temă comună acuzații de hărțuire, abuz de putere și sancțiuni nejustificate. Un alt caz răsunător este cel al lui Adrian Brînzilă, șef de district la Valea Lupului, care a obținut despăgubiri de 40.000 de lei și peste 7.000 de lei cheltuieli de judecată, după ce instanța a stabilit că a fost victima unui comportament de hărțuire psihologică din partea conducerii. Conform deciziei instanței, Brînzilă a fost supus unui regim abuziv – camere de supraveghere montate în birou, cu transmisie în timp real către directorul regional, excludere din ședințe, retragerea mașinilor de serviciu, precum și controale repetate și neanunțate. Mai mult, a fost ținta unor defăimări publice, în timp ce subordonații săi erau încurajați să-i submineze autoritatea. „Încă de la începutul venirii directorului regional DRDP Iași, acesta a trasat direcția în care urmează să fiu tratat – marginalizat, supus tensiunii permanente”, a susținut Brînzilă în fața instanței. Potrivit mai multor surse din cadrul DRDP, abuzurile nu sunt întâmplătoare. Ar exista un mecanism bine pus la punct – controale neanunțate, sancțiuni fără fundament, marginalizarea angajaților cu opinii independente și promovarea celor apropiați de conducere sau susținuți politic. În acest context, victoria în instanță a lui Dumitru Clipaciuc devine nu doar o chestiune personală, ci și un test pentru transparența și corectitudinea cu care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere își gestionează resursele umane și structurile de conducere. Rămâne de văzut dacă această decizie va încuraja și alți angajați să iasă din tăcere sau dacă va duce la o reevaluare profundă a practicilor de management din cadrul DRDP Iași. Mobbing-ul este recunoscut ca hărțuire psihologică și este interzis prin lege. Există prevederi legale care protejează angajații împotriva hărțuirii și le oferă posibilitatea de a acționa în justiție pentru a-și apăra drepturile. Legea nr. 167/2020 – Hărțuirea psihologică la locul de muncă Această lege definește hărțuirea psihologică și reglementează sancțiuni pentru angajatori și persoane care o practică. Definiție – Hărțuirea psihologică reprezintă orice comportament ostil sau nedorit, manifestat sistematic, care are drept scop sau efect atingerea demnității angajatului și crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. Codul muncii sprijină și întărește protecția împotriva hărțuirii psihologice: Conform Legii 167/2020: Prevenția este un element cheie pentru îmbunătățirea interacțiunii umane la locul de muncă, în scopul evitării mobbing-ului, excluderii sociale și discriminării. Evaluarea riscurilor se realizează cel mai bine cu ajutorul salariaților, la care se pot adăuga unele politici antihărțuire la locul de muncă, reguli de comportare, care să fie obligatoriu respectate și care să fie asociate cu sancțiuni graduale în funcție de abatere. Echilibrarea structurii etnice și de gen din colectiv și evidențierea tipurilor de acțiuni/gesturi/fapte inacceptabile în regulamentele interne sunt în măsură să îmbunătățească relațiile interumane.
Vacanța de vară nu înseamnă pauză de la învățare – mai ales când este vorba despre siguranța celor mici. Sub deviza „Siguranța nu intră în vacanță”, pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani au desfășurat, zilele acestea, activități educative la Grădinița cu Program Prelungit „Albă ca Zăpada” din Dorohoi, în cadrul proiectului „Grădinița de vară în domeniul situațiilor de urgență”. Micii preșcolari au avut
.
Un nou proiect major de infrastructură rutieră prinde contur în județul Botoșani. Consiliul Județean anunță demararea lucrărilor pentru modernizarea drumului județean DJ 282, un traseu de aproape 49 de kilometri care va lega localitățile Hănești, Vlăsinești, Săveni, Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut, asigurând conexiunea directă cu Vama Rădăuți-Prut – poartă strategică spre Republica Moldova. Proiectul este implementat în perioada 30 septembrie 2024 – 31 mai 2027 și beneficiază de finanțare europeană
.
După ce flota maritimă a Iranului a intrat sub sancțiunile Uniunii Europene pentru că transporta drone pentru Rusia, containerele iraniene cu mărfuri au continuat să intre în Portul Constanța, pe nave sub alt pavilion. Înainte să ajungă în portul românesc, acestea se întâlneau cu vapoarele iraniene aflate sub interdicție, în diferite porturi, cel mai frecvent în Turcia, arată o investigație Info Sud-Est. Reporterii Info Sud-Est au urmărit traseele mai multor
.
Un arsenal periculos, format din 901 elemente de muniție rămase neexplodate, a fost distrus vineri, 27 iunie, în poligonul militar de la Copălău, în cadrul unei misiuni desfășurate în condiții de maximă siguranță. Acțiunea, coordonată de echipa de specialiști ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani, a vizat distrugerea prin explozie controlată a mai multor tipuri de muniție. Printre acestea s-au numărat o grenadă de mână
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.