Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Pe teritoriul județului Botoșani a fost descoperit un obiect misterios care a aparținut triburilor dacice, un artefact ce ar putea reprezenta o armă încă necunoscută pe teritoriul României, conform surselor locale. Această descoperire subliniază legătura puternică dintre daci și celți.
În anul 1952, muncitorii care săpau în mlaștina dintre satele Lozna și Dersca au găsit o veritabilă comoară arheologică, într-un canal destinată drenării apelor. Printre relicvele scoase la iveală se numără un sat dacic lacustru, caracterizat prin construcții din lemn plasate pe platforme deasupra apei. Artefactele includ poduri de lemn care conectau casele și atelierele din zonă, facilitând astfel deplasarea prin mlaștină.
În anii '70, arheologii au continuat cercetările după ce localnicii au descoperit un depozit de unelte și arme de fier valoros. Printre obiectele găsite se află o piesă din fier, similară cu o gheară, ale cărei funcții nu sunt pe deplin cunoscute. Aceasta are trei "dinti" curbati și un maner tubular dispus orizontal. Piesa a fost parte dintr-un tezaur de fier descoperit în 1975, care se crede că a fost depozitat într-o cutie de lemn, dar care s-a deteriorat în timp.
Paul Sadurschi, un arheolog din Botoșani, menționa în 1978 că obiectul ar putea fi o armă, făcută pentru luptă, și asemănătoare unui trident din mormintele scordiscilor – o populație celtică din Iugoslavia de astăzi. Analizând designul înseriat, Sadurschi sugerează că forma respectivă ar permite mobilitate, semnalând o potențială utilizare în luptă.
Pe lângă această "gheară", multe dintre armele descoperite sunt influențate de cultura celtică, având corespondențe cu artefacte din arealul triburilor scordiscilor. Paul Sadurschi și specialiștii notează că dacii din zona Lozna-Dersca au fost influențați tehnologic, dar și etnic, de celți.
Informațiile privind aceste descoperiri arheologice sunt în continuare studiate, iar la Muzeul Județean Botoșani sunt realizate scanări ale filmelor vechi pentru a recupera informații despre construcțiile din turbarie. O parte din aceste artefacte este expusă publicului, iar cercetările continuă pentru a înțelege mai bine istoria unică a acestei regiuni.
Astfel, această "gheară" rămâne un simbol al complexității și diversității istorice din zona Botoșani, de-a lungul mileniilor, în care interacțiunile culturale s-au dovedit a fi fundamentale.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, anul trecut, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, inclusiv mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Ceremonia va avea loc pe 6 februarie la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, conform informațiilor transmise de biroul de presă al Patriarhiei Române.
Angajații Muzeului Județean Botoșani solicită Guvernului să excludă instituțiile de cultură de la reducerea cu 10% a fondului de salarii. Potrivit botosaninews.ro, aceștia subliniază faptul că veniturile pentru muzeografi, arheologi și istorici sunt deja foarte scăzute, iar o astfel de măsură ar putea agrava situația financiară a angajaților din domeniu.
Mănăstirea Vorona, una dintre cele mai importante lăcașuri din Botoșani, își va continua tradiția sub noua conducere, după ce Maica Teofana Scântei a demisionat din funcția de stareță la vârsta de aproape 92 de ani. Potrivit botosaninews.ro, Maica Fevronia a fost hirotesită în această funcție joi, în cadrul unei slujbe oficiate de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Prea Sfințitul Nichifor Botoșăneanul.
Trei biserici din județul Botoșani au rămas fără preot, după ce Mitropolia Moldovei și Bucovinei a declarat posturile vacante. Bisericile afectate sunt din localitățile Silișcani (Gorbănești), Hlipiceni și Aurel Vlaicu (Avrămeni), conform informațiilor oficiale.