Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
O monedă rară, care datează din anii 1700, a fost adăugată recent în colecția lui Gheorghe Iavorenciuc, ce conduce un complex muzeal pe strada Dobosari, notează botosaninews.ro. Această monedă, cunoscută sub numele de Sadagura, a fost donată de un profesor și poate fi admirată la Complexul Muzeal Botoșani.
Gheorghe Iavorenciuc a declarat: "E un reper din istorie. E din anul 1772, mai ales pentru noi, că a fost prima unire sub ocupație a rușilor. E o monedă rară." El a subliniat importanța monedelor Sadagura în circulația monetară a Principatelor în secolul al XVIII-lea.
Aceste monede au fost emise la comanda armatei ruse și au fost singurele monede bătute local care au circulat pe teritoriile Moldovei și Munteniei, sub controlul trupelor Imperiului Țarist. Producerea acestora a avut un impact semnificativ asupra economiei acestor regiuni. Circulația forțată a acestor monede de aramă a dus la supraevaluarea lor, metalul din care erau făcute având o valoare mult mai mică decât cursul oficial.
Monedele Sadagura au fost bătute între anii 1771-1774 și aveau inscripții în două sisteme monetare: parale și copeici. Acest detaliu era caracteristic pentru banii de ocupație și demonstra clar influența rușilor asupra economiei locale. Deși reprezentau stemele celor două Principate, ele nu purtau semnele autorității Țariste, ceea ce reflecta o politică de evitare a recunoașterii oficiale a ocupației.
Imparateasa Ecaterina a II-a a Rusiei a inițiat o politică prin care a impus monedele Sadagura ca parte a strategiei de control economic asupra regiunilor cucerite. Circulația acestor monede a fost justificată prin lipsa de monede mărunte în principate și prin dorința de a obișnui populația cu sistemul monetar rusesc.
De asemenea, este notabil faptul că, în niciun alt caz, Rusia nu a bătut monede pentru două țări simultan, demonstrând astfel uniunea culturală și istorică dintre Moldova și Țara Românească, deși ele erau considerate tari distincte în secolul al XVIII-lea.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, anul trecut, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, inclusiv mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Ceremonia va avea loc pe 6 februarie la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, conform informațiilor transmise de biroul de presă al Patriarhiei Române.
Angajații Muzeului Județean Botoșani solicită Guvernului să excludă instituțiile de cultură de la reducerea cu 10% a fondului de salarii. Potrivit botosaninews.ro, aceștia subliniază faptul că veniturile pentru muzeografi, arheologi și istorici sunt deja foarte scăzute, iar o astfel de măsură ar putea agrava situația financiară a angajaților din domeniu.
Mănăstirea Vorona, una dintre cele mai importante lăcașuri din Botoșani, își va continua tradiția sub noua conducere, după ce Maica Teofana Scântei a demisionat din funcția de stareță la vârsta de aproape 92 de ani. Potrivit botosaninews.ro, Maica Fevronia a fost hirotesită în această funcție joi, în cadrul unei slujbe oficiate de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Prea Sfințitul Nichifor Botoșăneanul.
Trei biserici din județul Botoșani au rămas fără preot, după ce Mitropolia Moldovei și Bucovinei a declarat posturile vacante. Bisericile afectate sunt din localitățile Silișcani (Gorbănești), Hlipiceni și Aurel Vlaicu (Avrămeni), conform informațiilor oficiale.