Cluj-Napoca este un oraș scump la imobiliare. Un clujean a vrut, însă, care sunt orașele din Vest care au un cost pe metru pătrat mai mic decât în Cluj-Napoca. A constatat că Clujul depășește la acest capitol orașe mari din Spania, Germania sau Grecia. Potrivit datelor prezentate în grafic, prețul mediu pe metru pătrat în Cluj este de 3.131 euro, mai mare chiar decât în Valencia (3.108 euro), Atena (2.971 euro) sau Essen (2.816 euro). Printre orașele aflate sub Cluj în clasament se numără și Liverpool (2.552 euro), Leipzig (2.625 euro), Alicante (2.500 euro) și chiar Torino (2.076 euro). La polul opus, cele mai mici prețuri sunt înregistrate în Catania, Italia, unde un metru pătrat costă, în medie, 1.308 euro. Această realitate accentuează paradoxul pieței imobiliare din România, în care prețurile din Cluj depășesc nivelurile din orașe vest-europene cu putere de cumpărare mult mai ridicată. Clujeanul care a fost curios să vadă prețul pe metru pătrat din oraș, comparativ cu cele din Vest, a adunat date din mai multe surse precum Imobiliare.ro (pentru Cluj), Indomio/Espana (Spania), Immobiliari.it (Italia), Properstar (Grecia), Numbeo (Suedia, Germania) și Plumplot (Marea Britanie). A fost surprins să constate că sunt multe orașe din vest cu prețuri pe metru pătrat mai mici decât în Cluj, cel mai mic fiind Catania cu costuri între 1 308 €/mp (Catania), față de Cluj cu 3 131 €/mp (Cluj). Constatarea acestuia a fost primită cu reacții împărțite. Toți au fost de acord cu prețul pe metru pătrat în Cluj este mare. Dar unii au considerat că se ajunge aici și din cauza „apetitului” mai mare al românilor de a-și cumpăra casă sau pentru că în cazul unora dintre orașe, mult mai mari, locuințele de la periferie sunt mult mai departe de centru decât în cazul clujului, și, prin urmare, mai ieftine. Astfel, scade prețule mediu/mp. Principalele comentarii și observații Prețurile de piață confirmă că, statistic, Clujul are prețuri pe metru pătrat superioare unor orașe importante din Europa de Vest, cum ar fi Valencia, Atena sau Essen. Totuși, datele statistice pot fi înșelătoare: includ zone periferice, locuințe în stare proastă sau scandaloase diferențe intra-urbane. „Marea majoritate din orașele acelea au discrepanțe mari între cartiere din cauza accesului la servicii și siguranța personală, dar și problema imigranților și a șomajului la cote alarmante. Unele zone pot fi foarte scumpe, chiar extrem de scumpe, dar altele sunt la nivel de zone rău famate, mahalale din care toată lumea vrea să fugă, nu să cumpere. Pe lângă aceste discrepanțe, în multe orașe spaniole și italiene mai e și problema întreținerii caselor sau a clădirilor, existând multe locuințe puse la vânzare la prețuri mici, dar în care mai pompezi încă pe atât numai să nu plouă înăuntru, să nu cazi la vecinul prin podea sau să nu mori de la igrasie. Acelea scad mult prețul mediu din oraș. Mai e și o chestiune care nu e trecută acolo, în Italia sunt multe locuințe puse la vânzare cu prețuri modice, 5000 euro, 10.000 euro, 30.000 euro, dar de fapt sunt scoase la licitație de executori judecătorești. Evident că prețul final de vânzare va fi mult mai mare, însă compromit datele colectate pentru că la preț se trece prețul de început”. În plus, prețurile medii din unele surse par supraestimate față de alte platforme ca Numbeo. Alții au atras atenția că sunt comparate greșit orașele: „Compari mere cu varză. Majoritatea sunt orașe de câmpie sau orașe cu suficient spațiu de dezvoltare. Compară și tu cu orașe similare ca și geografie, suprafață, centru universitar sau nu etc. De exemplu: Bologna - 4.500,00 € Brno - 4.985,68 € Freiburg - 7.625,00 € Graz - 5.400,00 € Ljubljana - 5.238,33 € Stuttgart - 5.879,00 € Salzburg - 6.666,67 € Toulouse - 4.514,67 €” În opinia comună, există mai mulți factori care explică prețurile ridicate: omogenitatea locuințelor, calitatea și siguranța serviciilor, cererea ridicată în contextul unui oraș în creștere. E importantă distincția între medii statistice și realitatea de pe teren (calitate, stare, zonă). Clujul e scump, dar nu mai scump decât poate justifica fiabilitatea și contextul local.