Cu Papa Francisc în spital cu pneumonie la ambii plămâni, lumea este în alertă maximă pentru un eveniment extraordinar: Moartea unui Suveran Pontif. Francisc, care și-a pierdut o parte dintr-un plămân în urma unei infecții respiratorii în tinerețe și a fost afectat de probleme de sănătate în ultima vreme, a aprobat anul trecut o înmormântare restrânsă pentru el însuși, evitând unele dintre cele mai arhaice ritualuri și ritualuri care au loc atunci când un papă moare, scrie Politico. Cu toate acestea, decesul său, oricând ar avea loc, va declanșa imediat o serie de evenimente bine coregrafiate, perfecționate de-a lungul secolelor și a sute de papi morți. Unele tradiții de la Vatican datează încă din Roma antică. La sfârșitul spectacolului, un nou lider al Bisericii Catolice va fi ales în cadrul unor alegeri cu miză mare, dramatizate în thrillerul „Conclave”, nominalizat la Oscar, în care cardinali progresiști și conservatori își dispută controlul asupra unei instituții cu un miliard de adepți la nivel mondial. În mod tradițional, sarcina de a confirma decesul unui papă îi revine camerlengo-ului (un înalt funcționar al Vaticanului). În prezent, această funcție este deținută de cardinalul de origine irlandeză Kevin Farrell. Dacă tradiția se menține, Farrell va fi cel care va vizita trupul Papei Francisc în capela sa privată și îi va striga numele pentru a-l trezi. În zilele noastre, acest lucru este în mare parte ceremonial, deoarece medicii vor confirma decesul pontifului prin mijloace medicale standard. (Un mit des răspândit susține că camerlengo lovește ușor capul Papei cu un ciocan de argint; Vaticanul a negat de mult acest lucru). Atunci când suveranul pontif nu răspunde, conform tradiției, sigiliul său, care servește drept sigiliu pentru documentele oficiale papale, este deteriorat sau distrus, ceea ce înseamnă sfârșitul domniei sale, iar apartamentele papale sunt sigilate. Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor, un organism de conducere format din înalți oficiali ai Bisericii, că papa a murit, înainte ca moartea sa să fie anunțată lumii printr-o declarație a Vaticanului către mass-media. Moartea papei va declanșa o perioadă de doliu de nouă zile, cunoscută sub numele de Novendiale, un obicei originar din Roma antică. De asemenea, Italia declară de obicei o perioadă de doliu național. Trupul său va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de public, unde sute de mii de persoane, inclusiv demnitari străini și lideri mondiali, se vor alinia pentru a-și aduce omagiile. În trecut, trupul papei era expus pe o platformă ridicată numită catafalc, însă Francisc va fi înmormântat într-un sicriu deschis, fără atâta fast și fast. Din punct de vedere istoric, papii erau adesea îmbălsămați, iar unora li se îndepărtau organele înainte de înmormântare - o biserică de lângă Fântâna Trevi din Roma păstrează inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, păstrate ca relicve sfinte - însă aceste practici au căzut în dizgrație. În timp ce Papa Francisc se odihnește în pace, la Bazilica Sfântul Petru și în întreaga lume catolică vor avea loc servicii zilnice de rugăciune și slujbe de reculegere. Între timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită sede vacante, însemnând „scaunul este vacant”, în timpul căreia conducerea bisericii este transferată temporar Colegiului Cardinalilor - deși nu pot fi luate decizii majore până la alegerea unui nou papă. Înmormântarea papei va avea loc, cel mai probabil, în Piața Sfântul Petru, iar cei îndoliați se vor aduna la Vatican pentru slujbă. Aceasta va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, în prezent italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani. În mod tradițional, papa este apoi înmormântat în Grotele Vaticanului, cripte aflate sub Bazilica Sfântul Petru. Aproape 100 de papi sunt înmormântați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022. Însă Francisc a declarat într-un interviu din 2023 că a ales bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate și cele mai frecventate, drept locul său de odihnă finală, devenind astfel primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului. Papii din trecut au fost înmormântați în trei sicrie: unul din chirpici, unul din zinc și unul din ulm, cuibărite unul în altul, însă Francisc a ordonat să fie îngropat într-un singur sicriu, din lemn și zinc. Atunci când Benedict al XVI-lea a fost înmormântat, sicriul său conținea și monede bătute în timpul domniei sale, precum și un tub metalic în care se afla un sul de hârtie rulat, numit rogito - un document de 1 000 de cuvinte care relatează viața și domnia sa. Francisc va fi probabil înmormântat cu propriul său rogito, care va detalia papalitatea sa unică. La două-trei săptămâni după înmormântarea papei, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru a ține un conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă. În teorie, orice bărbat botezat romano-catolic este eligibil pentru papalitate, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din Colegiul Cardinalilor. Marea majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul pontif non-european din ultimii 1 300 de ani. Spre deosebire de politica obișnuită, candidații la funcția de papă nu fac campanie deschisă pentru această funcție. Observatorii Vaticanului îi consideră pe cardinalii care au șanse mari de a deveni papabili, adică „papabili”. În ziua votului, Capela Sixtină, cu faimosul său tavan pictat de Michelangelo, este închisă fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au dreptul să voteze. Aproximativ 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-și numele pe un buletin de vot și punându-l într-un potir în vârful altarului. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de două treimi necesară, are loc o nouă rundă de vot. Pot exista până la patru runde pe zi. Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și cinci tururi de scrutin, dar procesul poate dura mai mult; un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproximativ trei ani, în timp ce altul din secolul al XVIII-lea a durat patru luni. După numărarea buletinelor de vot, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată din timp de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică care trimite un semnal de fum prin coșul de fum către lumea exterioară: Fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, fumul alb înseamnă că a fost ales unul. Odată ce un papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește anunțul latin „Habemus papam”, care înseamnă „Avem un papă”, de la balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, cu vedere la miile de credincioși nerăbdători. Apoi, proaspăt alesul papă, după ce și-a ales un nume papal (cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor) și a îmbrăcat o rochie albă, iese la balcon pentru a rosti primul său discurs în fața publicului. Odată cu aceasta, lumea catolică are un nou lider.Misiunea Pe lângă faptul că stabilește învățăturile și morala bisericii, papa exercită o putere diplomatică și politică semnificativă în politica mondială, acționând ca mediator în conflictele globale și ghidând eforturile umanitare. Majoritatea papilor sunt în funcție până în ziua morții. Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013, la vârsta de 85 de ani, din cauza sănătății șubrede, a fost primul suveran pontif care s-a retras din funcție în ultimii 600 de ani.