Liderul PKK cere dezarmarea grupului pentru pace în regiune
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Liderul PKK cere dezarmarea grupului pentru pace în regiune
Abdullah Ocalan, liderul aflat în închisoare al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a lansat un apel public pentru ca grupul să se dezarmeze și să se dizolve, un mesaj cu potențial de a încheia un conflict ce durează de 40 de ani între grupările kurde și statul turc. Potrivit Digi24, "Fac un apel pentru depunerea armelor și îmi asum responsabilitatea istorică pentru acest apel", a declarat Ocalan într-o scrisoare citită de susținătorii săi la Istanbul.
Această declarație survine ca urmare a unei recente inițiative de pace din partea lui Devlet Bahceli, un aliat al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Bahceli a surprins prin deschiderea sa către discuții de pace, ceea ce a adus o nouă speranță pentru un viitor mai stabil în zona afectată de conflict.
PKK, fondat în 1978, a cerut inițial crearea unui stat kurd independent în sud-estul Turciei. De-a lungul decadelor, luptele au dus la moartea a peste 40.000 de oameni și la strămutări masive. În anii 1990, PKK a abandonat cererea de independență, optând pentru mai multă autonomie în cadrul Turciei. De atunci, însă, grupul este clasificat ca organizație teroristă de către Turcia, Marea Britanie, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Ocalan, acum în vârstă de 76 de ani, a fost arestat în 1999 și condamnat la închisoare pe viață pe insula Imrali. El a pledat constant pentru o soluție politică la conflictul kurd din 1993 și continuă să influențeze discuțiile de la distanță, scriind cărți din închisoare.
Recent, liderul PKK a primit vizite din partea unor membri ai Partidului Egalitate și Demnitate a Popoarelor (DEM), iar copreședintele acestui partid, Tuncer Bakirhan, a declarat că mesajul lui Ocalan ar putea deveni "o foaie de parcurs pentru soluția democratică a problemei kurde". Este important de menționat că Ocalan și-a exprimat speranța ca acest apel să transforme arena violenței într-una a dialogului și democrației.
Între timp, președintele Erdogan pare să fie motivat să reia procesul de pace, dat fiind că chestiunea kurdă este crucială în contextul tensiunilor geopolitice recente, care includ războiul din Gaza și instabilitatea din Siria. Ultimul acord de pace cu PKK, semnat în 2013, s-a încheiat în 2015, când ostilitățile s-au reluat cu intensitate.
Ceea ce rămâne de văzut este cum va fi primit acest apel de către conducerea militară a PKK, care are o prezență activă în nordul Irakului. Zona respectivă a fost puternic bombardată de forțele turce, ceea ce complică situația. De asemenea, în Siria, ramura YPG a PKK joacă un rol esențial în cadrul Forțelor Democratice Siriene (SDF), care combat atât armata turcă, cât și grupările arabe din Siria. Dacă PKK va decide să se dezvârte de arme, s-ar putea facilita un acord între administrația condusă de kurzi și noul guvern interimar sirian sprijinit de Turcia.
