Riscuri crescânde de conflict între Rusia și Occident

Președintele francez Emmanuel Macron a exprimat, în cadrul unui discurs televizat susținut marți seara, îngrijorarea că Rusia nu se va opri doar la Ucraina, notează digi24.ro. În același timp, capitalele occidentale sunt alarmate de posibila izbucnire a unui război în Europa în următorii ani.

Discursul său a fost o reacție la fluctuațiile geopolitice actuale, incluzând suspendarea ajutoarelor americane destinate Kievului și un summit european pe tema apărării. De la începutul conflictului din Ucraina, numeroase țări europene au lansat avertismente referitoare la planurile agresive ale Kremlinului, care s-ar putea extinde dincolo de frontierele Ucrainei.

Recent, o notă confidențială a armatei germane, dezvăluită de ziarul Bild, a anticipat un posibil atac rusesc pe frontul de est al NATO, cu o posibilă declanșare a unui al treilea război mondial în vara anului 2025. Mai multe servicii de informații au susținut aceste temeri, estimând un conflict iminent între Rusia și țările occidentale.

Bruno Kahl, șeful serviciilor de informații germane, a declarat că forțele armate ruse ar putea fi pregătite să lanseze un atac asupra NATO până la sfârșitul acestui deceniu. La rândul lor, serviciile daneze au subliniat că există posibilitatea ca Rusia să se angajeze într-un „război la scară largă” până în 2030, mai ales dacă aceasta percepe NATO ca fiind slabă sau divizată politic.

În ceea ce privește bugetul militar al Rusiei, deputații ruși au aprobat un proiect care prevede o creștere de 30% a cheltuielilor pentru apărare în următorii ani, însumând aproximativ 140 de miliarde de euro până în 2025. Aceste cheltuieli reflectă o redirecționare majoră a economiei ruse spre susținerea efortului de război, în contextul în care Kremlinul recrutează numeroși angajați pentru complexul său militar-industrial.

Pentru mulți experți, inclusiv Aurelien Duchene, Rusia are un obiectiv expansionist clar, axat pe „lumea rusă”, având în vedere regiunile cu populații rusofone din Estonia, Transnistria și Georgia. De asemenea, România, menționată de Macron, se află sub observația Kremlinului, fiind acuzată de implicare în alegeri.

Terenul dintre Polonia și Ucraina reprezintă o zonă de mare interes, având în vedere vecinătatea cu Belarus și enclava Kaliningrad. Polonia a decis recent să investească 155 de miliarde de euro în apărare și securitate, în încercarea de a se pregăti pentru posibile amenințări rusești.

În concluzie, în ciuda absenței unei „operațiuni speciale” externe, capitalele europene se mențin vigilențe în fața intențiilor de expansiune rusoase, având în vedere că ambițiile Kremlinului nu au fost uitate.